Rezultatele 1 - 25 din 103 pentru "deficit de cont curent"

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - iulie 2024, un deficit de 15,178 miliarde euro, în creștere cu 33,99% comparativ cu deficitul de 11,328 miliarde euro din perioada similară a anului trecut, informează Banca Națională a României.

Per ansamblu, în ceea ce privește balanța totală a plăților curente ale statelor membre UE în interiorul și în afara Uniunii, pe baza datelor disponibile neajustate sezonier, cincisprezece țări au înregistrat excedente, unsprezece state membre au înregistrat deficite și un stat membru a avut o balanță echilibrată a contului curent în trimestrul al patrulea 2023, potrivit Rador Radio România.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în 2023, un deficit de 22,694 miliarde de euro, cu 12,85% mai mic comparativ cu cel de 26,040 miliarde de euro în 2022, informează Banca Națională a României.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în noiembrie, cu un deficit de cont curent în creștere la 20,2 miliarde de euro. Deși în retragere de la nivelul foarte ridicat din 2022, deficitul extern rămâne la un nivel foarte ridicat și se va apropia cel mai probabil de 7% din PIB pe întreg anul trecut. Totodată, fluxul de investiții străine este în scădere și acestea acoperă mai puțin de o terime din deficitul de cont curent, cel mai redus nivel de după 2011.

Deficitul extern a continuat să scadă în octombrie față de aceeași perioadă din 2022, atât în volum cât și ca pondere în economie, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii exporturilor nete de servicii. Pe de altă parte, investițiile străine directe s-au redus puternic față de anul trecut și acoperă doar o treime din ieșirile din contul curent, în timp ce datoria externă este în creștere.

Deficitul de cont curent al balanței de plăți a scăzut cu 24% în primele 9 luni din 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecută, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii excedentului din servicii. Sectorul IT&C a depășit transporturile în rândul celor mai mari contribuitori la intrările nete de valută, care au ajuns la 4,5 miliarde de euro.

Deficitul de cont curent a urcat în august față de iulie, dar rămâne sub nivelul înregistrat în primele 8 luni din 2022. Și investițiile străine directe sunt însă în scădere, în timp ce datoria externă e în creștere.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a s-a redus de la 15,2 miliarde de euro la 11,9 miliarde de euro la 7 luni. Deși în scădere, deficitul extern rămâne printre cele mai ridicate din regiune și trebuie finanțat cu datorie externă, aflată și ea într-o creștere de circa 18% la 116,4 miliarde de euro. Investițiile străinilor în România au scăzut simțitor, cu aproape 30% în ianuarie-iulie față de anul precedent.

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 58,3 miliarde de euro (1,4% din PIB) în primul trimestru din 2023, după un plus de 23,5 miliarde de euro (0,6% din PIB) în precedentele trei luni și o creștere cu 15,7 miliarde de euro (0,4% din PIB) în perioada ianuarie-martie 2022, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în scădere la 5,465 miliarde de euro, în perioada ianuarie - aprilie 2023, comparativ cu 7,719 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, informează Banca Națională a României.

Deficitul de cont curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5 miliarde de euro în primele trei luni din 2023, în scădere cu 425 de milioane de euro față de aceeași perioadă din 2022. Evoluția vine pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și al creșterii excedentului din servicii. Luna martie arată o înrăutățire a situației comparativ cu februarie.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 10,5 miliarde de euro (0,3% din PIB) în trimestrul patru din 2022, după un deficit de cont curent de 80,4 miliarde de euro (2% din PIB) în precedentele trei luni, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 949 de milioane de euro în ianuarie, față de 1,14 miliarde de euro în prima lună a anului trecut. Îmbunătățirea a venit pe fondul creșterii deficitelor din comerțul cu bunuri și din contul de venituri primare, evoluții contrabalansate, însă, de creșterea excedentelor din servicii și din contul de venituri secundare. Anul trecut deficitul de cont curent a atins un nou record nominal și a depășit pragul de 9% din PIB, fiind considerat ”deosebit de îngrijorător” de către banca centrală. De partea pozitivă a lucrurilor, investițiile străine directe continuă să crească.

Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2022 un deficit de 26,571 miliarde euro, în creștere cu 52,07% comparativ cu cel din anul precedent, care a fost de 17,473 miliarde euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.

România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.

Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.

Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.

Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - septembrie 2022, un deficit de 20,181 miliarde euro, comparativ cu 12,640 miliarde euro în perioada ianuarie - septembrie 2021, informează Banca Națională a României printr-un comunicat.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei României în 2022, însă a redus ușor proiecțiile pentru anul viitor, pe fondul așteptărilor privind încetinirea economiei globale.

Uniunea Europeană a înregistrat un deficit de cont curent de 37,4 miliarde de euro în al doilea trimestru al acestui an, în rândul statelor membre cele mai mari deficite fiind înregistrate în Franța (15,6 miliarde de euro) și România (11 miliarde de euro), conform estimărilor publicate de Eurostat.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.