Deficitul contului curent al balanței de plăți a s-a redus de la 15,2 miliarde de euro la 11,9 miliarde de euro la 7 luni. Deși în scădere, deficitul extern rămâne printre cele mai ridicate din regiune și trebuie finanțat cu datorie externă, aflată și ea într-o creștere de circa 18% la 116,4 miliarde de euro. Investițiile străinilor în România au scăzut simțitor, cu aproape 30% în ianuarie-iulie față de anul precedent.
Ponderea deficitului de cont curent în produsul intern brut s-a redus de la 5,3% în primele 7 luni din 2022 la circa 3,7% din aceeași perioadă din 2023, arată calculele Profit.ro, pe baza proiecțiilor de PIB din acest an.
Deficitul din comerțul cu bunuri s-a redus cu aproape 2,4 miliarde de euro, la 15,45 miliarde de euro pe fondul scăderii prețurilor materiilor prime la nivel internațional – importurile au rămas relativ stabile la circa 66,7 miliarde de euro, în timp ce exporturile au crescut cu circa 2,3 miliarde de euro.
Excedentul din servicii a crescut cu 1,66 miliarde de euro la 8,37 miliarde de euro, în special pe seama creșterilor din transport și a celor din sectorul de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale (fiecare de circa jumătate de miliard de euro în plus), dar și a capitolului alte servicii (îndeosebi servicii pentru afaceri, cum ar fi consultanța), cu peste 700 de milioane de euro.
Transporturile (aproape integral transporturi rutiere de mărfuri) și IT&C au cea mai mare contribuție din rândul serviciilor la echilibrarea balanței externe, fiecare având un excedent de peste 3,5 miliarde de euro.
Pe de altă parte, turismul a scos mai mulți bani din țară față de cât a adus cu 2 miliarde de euro, față de 1,74 miliarde de euro anul trecut, pe seama cheltuielilor mai mari făcute de români în afara țării.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a înregistrat un deficit mai mare cu 637 de milioane de euro la 5,55 miliarde de euro și este un factor important în deficitul extern.
Cea mai importantă creștere a ieșirilor de valută vine din investițiile directe, unde încasările acționarilor străini de dividende au crescut de la 7,4 la 7,8 miliarde de euro și din investițiile de portofoliu – în principal dețineri de datorie publică românească – unde încasările de dobânzi au crescut de la 1,2 la 1,6 miliarde de euro.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a redus excedentul de cu 64 de milioane de euro la 746 milioane de euro.
Finanțarea deficitului de cont curent s-a făcut doar parțial prin investiții străine directe, considerate cea mai bună sursă de valută, fiind și cea mai stabilă în situația unor șocuri la nivel internațional.
Investițiile străine directe au scăzut de la 6 miliarde de euro în ianuarie-iulie 2022 la 4,25 miliarde de euro, dintre care participația la capital (inclusiv profitul reinvestit) este de 4,6 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut un flux negativ la 343 de milioane de euro.
Datoria externă a crescut de la 98,8 miliarde de euro al finele anului trecut la 116,4 miliarde de euro în iulie. Cea mai mare creștere vine din rândul administrației publice, de la 57,6 miliarde de euro la 72,3 miliarde de euro, pe fondul creșterii emisiunilor pe piața externă, dar și ca urmare a creșterii prețurilor titlurilor de stat cu 4 miliarde de euro.
Datoria băncilor la băncile mamă a crescut cu 1 miliarde de euro la 11,9 miliarde de euro.
Datoria altor sectoare către creditori externi a crescut cu 2 miliarde de euro la 28,9 miliarde de euro.
