Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 949 de milioane de euro în ianuarie, față de 1,14 miliarde de euro în prima lună a anului trecut. Îmbunătățirea a venit pe fondul creșterii deficitelor din comerțul cu bunuri și din contul de venituri primare, evoluții contrabalansate, însă, de creșterea excedentelor din servicii și din contul de venituri secundare. Anul trecut, deficitul de cont curent a atins un nou record nominal și a depășit pragul de 9% din PIB, fiind considerat ”deosebit de îngrijorător” de către banca centrală. De partea pozitivă a lucrurilor, investițiile străine directe continuă să crească.
Anul a început mai bine în ceea ce privește poziția externă a României. Deficitul de cont curent s-a redus cu 17% în ianuarie la 949 de milioane de euro față de aceeași lună din 2022.
Balanța din comerțul cu bunuri a continuat să se deterioreze, în condițiile în care importurile au crescut din nou peste exporturi, astfel că soldul net s-a adâncit de la un deficit de 1,9 miliarde de euro la unul de 2,17 miliarde de euro.
Serviciile au înregistrat, însă, un excedent net aproape dublu față de cel din ianuarie 2022 la 1,15 miliarde de euro, pe fondul creșterii excedentului din transporturi cu aproape o treime până la 422 de milioane de euro și a celui din IT&C cu o zecime la 443 de milioane de euro. Categoria alte servicii a trecut de la un deficit de 91 de milioane de euro la un excedent de 145 de milioane de euro, în timp ce lohn-ul a înregistrat un excedent în creștere cu aproape o zecime la 236 de milioane de euro.
Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 100 de milioane de euro, față de un excedent de 90 de milioane de euro în ianuarie 2022. Aici sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a majorat excedentul de peste trei ori de la 46 de milioane de euro la165 de milioane de euro.
Anul trecut deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de după criza financiară de 9,3% din produsul intern brut sau 26,6 miliarde de euro, în creștere de la 7% (16,7 miliarde de euro) în anul precedent, inclusiv pe fondul unui efect de preț din creșterea cotațiilor internaționale la mărfuri, mai ales la energie.
Banca Națională a României consideră evoluția balanței de cont curent deosebit de îngrijorătoare și pune dezechilbrul acesteia în mare măsură pe cererea internă peste potențial, alimentată de deficitul bugetar. ”Când ajungi la 10% deficit de cont curent, trebuie să ciulești urechile cu mare atenție! Am mai avut o astfel de deteriorare în 2007-2008”, spunea guvernatorul Mugur Isărescu luna trecută.
Comisia de prognoză estimează o reducere a deficitului de cont curent la 8,5% din PIB în acest an, în condițiile în care soldul nominal se va menține la un nivel similar celui din 2022. Erste vede o îmbunătățire a deficitului la 7,9% din PIB, nivel care va rămâne, însă, de peste două ori peste media regională.
Investițiile străine directe au ajuns în 2022 la 10,7 miliarde de euro de la 8,9 miliarde de euro în anul precedent, potrivit datelor estimate de BNR.
În ianuarie 2023, investițiile străine au fost de 1,17 miliarde de euro, în creștere de la 872 milioane de euro în ianuarie 2022. Din sumele nou investite de străini în România în ianuarie, 919 milioane de euro au fost participații la capital și profit reinvestit și 257 de milioane de euro credite intragrup.
Nivelul curent al ISD acoperă ieșirile din contul curent, însă este de așteptat ca situația să fie una temporară. Anul trecut acoperirea contului curent cu fluxuri de investiții străine, considerate cea mai stabilă sursă de finanțare valutară, a fost de 40%.
Datoria externă a crescut cu 6,3 miliarde de euro de la finele anului trecut până la 150,2 miliarde de euro, în principal ca urmare a creșterii datoriei statului cu 3,8 miliarde de euro prin emisiunile de pe piețele externe și a creșterii prețurilor titlurilor de stat cu 1,5 miliarde de euro.
