Deficitul de cont curent al balanței de plăți a scăzut cu 24% în primele 9 luni din 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecută, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii excedentului din servicii. Sectorul IT&C a depășit transporturile în rândul celor mai mari contribuitori la intrările nete de valută, care au ajuns la 4,5 miliarde de euro. Investițiile străine directe au continuat să scadă față de anul trecut, în timp ce datoria externă, mai ales cea a statului, este în creștere.
Poziția externă a României s-a îmbunătățit față de aceeași perioadă din 2022, de la un deficit de cont curent de 21,15 miliarde de euro al unul de 16,05 miliarde de euro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ca pondere în produsul intern brut estimat, deficitul era la 5% în septembrie anul curent, față de 7,1% în primele 9 luni 2022 (și 9,3% pe întreg anul). Acesta pare să se îndrepte spre ponderea de 7% atinsă în 2021, una oricum ridicată, mai ales în context regional.
Banca centrală a avertizat cu privire la nivelul mare al deficitelor gemene – bugetar și de cont curent. În acest an este așteptat ca deficitul bugetar să devieze semnificativ de la program și să fie de circa 5,7% din PIB, la fel ca anul trecut, în loc de ținta anunțată inițial de 4,4%.
Cheltuielile guvernamentale peste încasări alimentează consumul de resurse din import și dezechilibrul celorlalte balanțe, motiv pentru care este nevoie de împrumuturi externe pentru a ține cursul de schimb.
Corecție la importurile de bunuri
Deficitul din comerțul cu bunuri s-a redus de la 23,4 miliarde de euro la 20,2 miliarde de euro, în mare măsură ca urmare a efectului de schimb – prețurile mărfurilor au explodat anul trecut, dar în acest an au venit corecții.
Excedentul în balanța serviciilor a crescut de la 9 miliarde de euro la peste 10,6 miliarde de euro, după o îmbunătățire a soldului în toate categoriile, cu excepția turismului – românii au cheltuit afară cu 2,6 miliarde de euro mai mult decât au cheltuit străinii în țară, față de 2,3 miliarde de euro în primele 9 luni din 2022.
Excedentul din transporturi a crescut cu peste 400 de milioane de euro la aproape 4,5 miliarde de euro, cel din lohn cu peste 280 de milioane de euro la 2,4 miliarde de euro, în timp ce excedentul din IT&C s-a majorat cel mai mult, cu aproape 490 de milioane de euro la 4,5 miliarde de euro. Categoria alte servicii pentru afaceri și-a majorat excedentul de la 1,2 miliarde de euro la 1,9 miliarde de euro, în deosebi ca urmare a creșterilor din sectorul de cercetare-dezvoltare, a celor din sectorul de servicii tehnice și comerciale.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, și-a redus deficitul, pentru a doua lună consecutiv, de la 7,7 miliarde de euro la aproape 7,5 miliarde de euro.
Veniturile nete ale străinilor din dividende sunt în scădere de la 10,7 miliarde de euro la 10,1 miliarde de euro. Au crescut însă plățile nete pentru investițiile de portofoliu de la 1,2 miliarde de euro la 1,8 miliarde de euro, în principal plăți de dobânzi în contul datoriei publice în valută.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a majorat excedentul de la 909 milioane de euro la 946 de milioane de euro.
În contul de capital, excedentul net s-a majorat de la 3,1 miliarde de euro al 4,8 miliarde de euro, mai ales ca urmare ea creșterii transferurilor nete de capital ale administrației publice de la 3 miliarde de euro la 4,7 miliarde de euro.
Investițiile străine directe, cea mai stabilă sursă de acoperire a ieșirilor din contul curent, au scăzut ca flux față de anul trecut la aproape 5 miliarde de euro, față de 7,7 miliarde de euro. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,8 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 776 milioane euro.
În contul financiar se mai remarcă creșterea pasivelor externe pe fondul creșterii îndatorării publice, astfel, poziția netă pe investițiile de portofoliu s-a dus de la o datorie netă de 4,8 miliarde de euro la una de 13,4 miliarde de euro.
Datoria externă a crescut cu aproape 19% față de finele anului trecut la 119 miliarde de euro. La aceasta se adaugă creditele intragrup investiție străină directă de 42,3 miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 116,1 miliarde de euro, în creștere cu circa 17% față de finele anului trecut, restul de 45,1 miliarde de euro fiind datorie pe termen scurt, în ușoară scădere.
Datoria administrației publice a sărit de la 57,8 miliarde de euro la 73,3 miliarde de euro și are de departe cea mai mare creștere pe tipuri de datorie (inclusiv ca urmare a unei reevaluări a prețurilor titlurilor de stat în sus cu 2 miliarde de euro), în timp ce firmele și-au majorat împrumuturile externe de la 27,9 la 30 de miliarde de euro, sume care reprezintă în principal împrumuturi și credite comerciale.
Guvernul a luat 3,25 miliarde de euro din piețele externe la mijlocul lunii septembrie.
