Deficitul de cont curent a urcat în august față de iulie, dar rămâne sub nivelul înregistrat în primele 8 luni din 2022. Și investițiile străine directe sunt însă în scădere, în timp ce datoria externă este în creștere.
Contul curent a înregistrat un deficit de 13,8 miliarde de euro la finele lunii august, conform BNR, în comparație cu 11,9 miliarde de euro la finalul lunii iulie. Prin comparație, în ianuarie-august 2023 deficitul atingea 18,5 miliarde de euro, mai ales pe fondul șocului prețurilor internaționale la mărfuri, îndeosebi la produsele energetice.
Ponderea deficitului extern în produsul intern brut s-a redus de la circa 6% în primele 8 luni din 2022 la 4,3% în primele 8 din anul curent, arată calculele Profit.ro pe baza datelor estimate de PIB pentru acest an.
La finele lui 2022, deficitul de cont curent ajunsese la 9,3% din PIB, comparativ cu 7% în 2021 și 4,9% în 2020, creștere considerată deosebit de îngrijorătoare de către Banca Națională.
În situația în care țara nu se mai poate finanța de pe piețele externe pentru a acoperi deficitul cu fluxuri financiare, ori dacă nu mai vin alte transferuri de bani din străinătate, gaura din contul curent poate duce la o depreciere severă a monedei, așa cum s-a întâmplat imediat după criza din 2008 - situație care a dus la corecții dureroase în economie.
În general, creșterea deficitului extern este legată de creșterea deficitului bugetar.
Scădere a deficitului comercial
Deficitul din comerțul cu bunuri s-a redus de la 20,6 miliarde de euro, în ianuarie-august 2022, la 18,1 miliarde de euro, în ianuarie-august 2023, pe fondul creșterii ușoare a exporturilor și al scăderii importurilor.
Excedentul în balanța serviciilor a crescut de la 7,9 miliarde de euro la aproape 9,6 miliarde de euro, după o îmbunătățire a soldului în toate categoriile, cu excepția turismului, care și-a majorat deficitul cu aproape un sfert de miliard de euro la 2,3 miliarde de euro.
Se remarcă creșterea excedentului în transporturi de la 3,6 la 4 miliarde de euro și a celui în IT&C de la 3,5 la 4 miliarde de euro. De asemenea, categoria alte servicii pentru afaceri și-a majorat excedentul de la 961 de milioane de euro la 1,7 miliarde de euro, în deosebi ca urmare a creșterilor din sectorul de cercetare-dezvoltare, a celor din sectorul de servicii tehnice și comerciale.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, și-a redus deficitul, în premieră în ultimele luni, de la 6,5 miliarde de euro la 6,2 miliarde de euro.
Cea mai importantă componentă a ieșirilor de valută vine din investițiile directe, unde încasările acționarilor străini de dividende sunt însă în scădere, de la 9,4 la 8,8 miliarde de euro. Pe de altă parte, au crescut plățile nete pentru investițiile de portofoliu – în principal dobânzile plătite pentru deținerile de datorie publică românească – unde soldul net a sărit cu 560 de milioane de euro la 1,6 miliarde de euro.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a majorat excedentul cu 177 de milioane de euro la 955 de milioane de euro.
Investițiile străine directe, cea mai stabilă sursă de acoperire a ieșirilor din contul curent, au scăzut ca flux față de anul trecut la aproape 5,1 miliarde de euro, față de aproape 6,6 miliarde de euro. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,5 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 397 milioane euro.
Datoria externă a crescut cu aproape 16% față de finele anului trecut la 115,88 miliarde de euro. La aceasta se adaugă creditele intragrup investiție străină directă de 42,5 miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 114 miliarde de euro, în creștere cu 15,5% față de finele anului trecut, restul de 44,5 miliarde de euro fiind datorie pe termen scurt, în ușoară scădere.
Datoria administrației publice a sărit de la 57,8 la 71,2 miliarde de euro în opt luni și are de departe cea mai mare creștere pe tipuri de datorie, în timp ce firmele și-au majorat împrumuturile externe de la 27,9 la 29,5 miliarde de euro, sume care reprezintă în principal împrumuturi și credite comerciale.
