Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.
Economia a crescut peste potențial anul trecut și excesul de cerere se va menține până la jumătatea anului viitor, față de prognoza anterioară care arăta că acesta ar fi trebuit să se închidă încă din toamna acestui an.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Deficitul de cont curent a ajuns anul trecut la 26,6 miliarde de euro, în creștere cu 56% față de 2021, ceea ce reprezintă un nivel de 9,2% din produsul intern brut estimat pentru 2022, în creștere de la un nivel de 7% în anul anterior.
”Avem o accentuare a dezechilibrului extern. O bună parte din excedentul de cerere s-a dus în dezechilibrul extern, în principal pe seama deteriorării balanței bunurilor. Dar avem, pe de altă parte, o balanță relativ bună a serviciilor și o creștere consistentă a profiturilor reinvestite, ceea ce înseamnă o brumă de încredere în economie, deci posibilitatea ca lucrurile să nu derapeze în totalitate. Altminteri, când ajungi la 10% deficit de cont curent, trebuie să ciulești urechile cu mare atenție! Am mai avut o astfel de deteriorare în 2007-2008. Avem și situații deosebite, acest deficit al contului curent, cu exces de cerere combinat cu factori externi - conflictul din Est, din Ucraina”.
În 2007 și 2008 deficitul de cont curent ajungea la 13,6%, respectiv 11,4% din PIB. A urmat apoi o corecție dură, pe fondul unei stopări a finanțărilor externe, combinată cu o recesiune economică puternică. Deficitul extern s-a redus până aproape de echilibru în 2013-2015, dar apoi a fost reluată creșterea, concomitent cu politica de majorare a salariilor (în primă fază la stat) și a consumului.
”Trebuie să avem mare atenție, ușor, treptat, în sensul că nici să nu băgăm economia într-o recesiune puternică, să ținem un anumit echilibru astfel încât deficitul curent de la aproape 10% să-l reducem treptat”, spune Isărescu. ”Deocamdată este bine finanțat, inclusiv cu fluxuri negeneratoare de datorie, investiții străine directe și fonduri europene”, adaugă guvernatorul.
sursa: prezentare guvernator BNR
Anul trecut investițiile străine directe au acoperit 40% din deficitul de cont curent, față de peste 53% în anul anterior. Cu intrările de fonduri europene s-a ajuns la un procent de acoperire de 52,2%, restul a fost datorie externă, care a trebuit să crească în contrapartidă cu deficitul.
Piatra de moară din dezechilibrul extern este reprezentată de balanța comercială, care este puternic în deficit și în creștere de la 23,1 miliarde de euro în 2021 la 32,3 miliarde de euro în 2022.
Circa jumătate din creșterea deficitului comercial la 10 luni anul trecut a venit dintr-un efect de preț, mai ales ca urmare a scumpirii produselor energetice (unde variația prețului a ajuns la circa 90%).
sursa: prezentare guvernator BNR
”Mare parte din deficit este creat de balanța bunurilor energetice, de o creștere masivă de prețuri. Creșterile de prețuri și la țiței și la gaze naturale și la alte produse energetice se reflectă în balanța bunurilor”, spune Isărescu.
”Doar sectorul auto și componentele auto mai creează surplus. Toate celelalte sunt în deficit. Nu este sustenabilă o asemenea situație. Trebuie să acționăm treptat, fără a brusca economia, pentru a reduce acest deficit”, explică guvernatorul.
Isărescu atrăgea atenția, în toamna lui 2019, că 80% din deficitul extern este generat de cel fiscal, la acel moment de 4,3% din PIB. Lucrurile s-au deteriorat și mai mult în pandemie, când deficitul a ajuns la 9,2%, apoi în 2021 a stat la 7,1% și în 2022 a fost redus la circa 5,7% din PIB.
Acum, Isărescu spune că ”am vrea să facă și guvernul mai mult, dar mai rău ar fi să promită și să nu facă”. ”Nu este ușor când ai crize la granițe să faci corecție fiscală, dar ea trebuie făcută”, adaugă el.
Deficitul ar trebui să scadă la 4,4% din PIB în acest an și la sub 3% în următorul (an cu toate cele patru rânduri de alegeri), conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, care plasat România în procedura de deficit excesiv încă de dinainte de pandemie.
”Deficitul fiscal și de cont curent al României sunt de natură structurală”, adaugă Isărescu.
Din acest motiv, guvernatorul respinge ideea ajustării deficitului extern pe canalul deprecierii leului, cel puțin nu câtă vreme inflația este ridicată.
sursa: prezentare guvernator BNR
”Dacă cursul de schimb ar fi luat-o razna, singurul impact ar fi fost inflația mai mare, nu s-ar fi făcut corecțiile necesare. Criza din Estul României, criza majoră, și cu asemenea deteriorare a raportul de schimb, că au explodat toate prețurile produselor energetice, nu ar fi fost momentul să facem o corecție prin cursul de schimb. Ea trebuie să fie absorbită treptat, să treacă șocul și pe urmă să vedem în ce măsură putem să absorbim inclusiv prin mișcarea cursului de schimb. Uitați-vă la ce s-a întâmplat în Ungaria, acolo lucrurile au scăpat ușor de sub control, deteriorare masivă a forintului și uitați că inflația ajuns aproape dublă față de România”, adaugă Isărescu.
Isărescu spune că în ultima perioadă au fost presiuni de apreciere a leului, ca urmare a intrărilor de capital, care au dus și la creșterea rezervei valutare.
Guvernatorul arată că prima de risc a României, deși s-a redus față de toamna anului trecut, este în continuare cea mai mare din regiune, mai mare chiar și decât cea din Ungaria.
”Am cam stat un an și jumătate în fruntea randamentelor la titlurilor de stat și din vara anului trecut ne-au cam întrecut vecinii din Ungaria. Dorința noastră este să ne apropiem de Polonia. Dar avem, însă, o problemă de fond, pentru că deficitul nostru structural de cont curent este mult mai mare”.
BNR a revizuit de la 11,2% la 7% prognoza de inflație pentru acest an, în principal ca urmare a prelungirii schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie. Inflația ar urma să scadă la 4,2% anul următor, în continuare în afara țintei de 3,5%.
