Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
BNR remarcă creșterea economică din trimestrul al treilea, care pe de o parte a fost din nou peste așteptări, dar pe de altă parte este în decelerare în dinamică anuală de la 5,1% la 4%. O creștere economică peste potențial are un efect de presiune asupra prețurilor din economie și reclamă măsuri mai restrictive din partea băncii centrale, astfel că acesta este unii dintre indicatorii urmăriți.
Importurile de bunuri au accelerat puternic în 2022, în condițiile în care unele produse de import vitale, cum sunt energia și materiile prime, s-au scumpit puternic anul trecut. Pe de altă parte, scumpirea exporturilor nu a ținut pasul și raportul de schimb s-a înrăutățit. Deficitul de cont curent a ajuns la 25,3 miliarde de euro în ianuarie-noiembrie, față de 15,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2021, și a depășit deja 9% din produsul intern brut estimat pentru anul trecut, cea mai mare pondere de la criza financiară și economică.
”Dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern în anul 2022 au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, acestea reflectând, alături de impactul major al înrăutățirii raportului de schimb – resimțit acut și în alte economii europene –, și probleme de competitivitate la nivelul unor sectoare și companii”, arată BNR în minuta ședinței de politică monetară din ianuarie.
Leul a avut presiuni de apreciere pe finalul anului trecut, venite din creșterea plasamentelor în monedă națională de către străini, arată BNR. Fundamental, însă, leul este sub presiunea ieșirilor nete de valută prin contul curent.
”Riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, continuă însă să vină din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o eventuală nouă înrăutățire bruscă a percepției de risc asupra piețelor financiare din regiune, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, au atenționat unii membri ai Consiliului”, potrivit minutei.
În sens invers, atractivitatea leului este crescută de diferențialul de dobândă față de economiile avansate, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au oprit majorările ratei cheie, potrivit BNR. Analiștii se așteaptă ca și BNR să fi atins vârful actualului ciclu de creștere a dobânzilor după urcarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale la 7% în ianuarie.
În piața muncii, efectivul salariaților a continuat să crească în septembrie-octombrie, dar și șomajul a crescut foarte ușor până la o rată de 5,4%, după o scădere continuă de la criza COVID.
Anul trecut, BNR a menționat în mai multe rânduri posibilitatea unei spirale salarii-prețuri, cum s-a întâmplat în anii `90, în care inflația ridicată să genereze așteptări mai mari privind salariile, a căror creștere să ducă mai apoi din nou la inflație.
Această temere pare să se fi estompat consistent în Strada Doamnei și nu mai este menționată direct. Mai mult, banca centrală se așteaptă la o creștere limitată a lefurilor la începutul acestui an, după ce în noiembrie 2022 salariile au scăzut cu aproape 3% în termeni reali față de aceeași lună din 2021.
”Membrii Consiliului au apreciat că persistența în viitorul apropiat a unui grad relativ atenuat de tensionare a pieței muncii, așa după cum sugerează indicatorii specifici, precum și costurile mari cu energia și cu materiile prime, sunt de natură să limiteze creșterile salariale în primele luni ale acestui an, cel puțin pe anumite segmente. S-a convenit, totuși, că nivelul ridicat al inflației reclamă monitorizarea atentă a evoluțiilor de pe piața muncii, date fiind și problemele structurale cronice ale acesteia, precum și majorările de salarii efectuate în debutul anului în sectorul bugetar, dar și în cel privat, sub impactul măririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie”, potrivit minutei.
Inflația este așteptată de BNR să scadă în acest an și să ajungă la un nivel de o singură cifră în trimestrul al treilea. Datele sunt mai bune – scăderea la sub 10% vine cu trei trimestre mai repede decât era anticipat în prognoza din noiembrie și este efectul prelungirii schemei de plafonare și compensare a facturilor la energie. Atunci, guvernatorul Isărescu prezenta un scenariu alternativ în care prelungirea compensării (care încă nu era adoptată de guvern) ar fi dus la o inflație de 7,2% la finele lui 2023, față de 11,2% în prognoza oficială.
BNR se așteaptă ca investițiile să fi trecut pe locul secund în contribuția la creșterea PIB în trimestrul al patrulea și primul loc să fie luat de consumul privat, în timp ce exportul net să aibă o contribuție negativă și mai mare.
În perioada următoare, războiul Rusiei din Ucraina este principala sursă de risc pentru perspectivele economice ale României, în timp ce în plan intern altă sursă de risc este politica fiscal-bugetară.
”Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, arată minuta.
Altă sursă de risc, menționată și în raportul de Stabilitate financiară, vine din întârzierile în adoptarea măsurilor menționate în PNRR, de care este legată acordarea sumelor de bani de la Uniunea Europeană.
