Deficitul extern a continuat să scadă în octombrie față de aceeași perioadă din 2022, atât în volum cât și ca pondere în economie, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii exporturilor nete de servicii. Pe de altă parte, investițiile străine directe s-au redus puternic față de anul trecut și acoperă doar o treime din ieșirile din contul curent, în timp ce datoria externă este în creștere.
Deficitul de cont curent a fost de 18,3 miliarde de euro în primele 10 luni din acest an, față de aproape 23 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2022.
Ponderea în PIB a deficitului extern este în scădere de la 8,1% în ianuarie-octombrie 2022 la 5,7% în acest an.
Banca centrală se așteaptă ca în acest an deficitul de cont curent să treacă printr-o corecție „vizibil mai pronunțată ca pondere în PIB” comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce „doar ușor” în următorii doi ani, „menținându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp”.
Deficitul din comerțul cu bunuri a scăzut puternic de la 26,7 miliarde de euro la 23,2 miliarde de euro, inclusiv ca urmare a efectului de preț, în condițiile în care cotațiile internaționale la mărfurile importate s-au redus semnificativ față de 2022.
Excedentul din comerțul cu servicii a crescut și el de la 10,4 miliarde de euro la circa 11,5 miliarde de euro, pe fondul creșterii mai rapide a exporturilor față de importuri.
Excedentul din lohn a crescut de la 2,3 miliarde de euro la 2,6 miliarde de euro, în timp ce cel din transporturi a crescut de la 4,6 miliarde de euro la 5,1 miliarde de euro.
Sectorul IT&C a revenit pe locul 2 în spatele transporturilor în ceea ce privește soldul net, cu un excedent de 4,9 miliarde de euro în acest an, comparativ cu unul de 4,5 miliarde de euro în 2022. Categoria alte servicii pentru afaceri și-a majorat excedentul de la aproape 1,5 miliarde de euro la 1,8 miliarde de euro (în scădere față de ianuarie-septembrie), în deosebi ca urmare a creșterilor din sectorul de cercetare-dezvoltare, a celor din sectorul de servicii tehnice și comerciale.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, și-a redus ușor deficitul la 7,7 miliarde de euro.
Veniturile nete ale străinilor din dividende sunt în scădere de la 10,8 miliarde de euro la 10,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, au crescut însă plățile nete pentru investițiile de portofoliu de la 1,3 miliarde de euro la 2,1 miliarde de euro, în principal plăți de dobânzi în contul datoriei publice în valută.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a redus excedentul de la 1,1 miliarde de euro la 1 miliard de euro.
În contul de capital, excedentul net s-a redus de la 5,6 miliarde de euro al 5 miliarde de euro, mai ales ca urmare a scăderii transferurilor nete de capital ale administrației publice de la 5,4 miliarde de euro la 4,7 miliarde de euro.
Investiții străine mai mici
Investițiile străine directe, considerate cea mai stabilă sursă de acoperire a ieșirilor din contul curent, au scăzut ca flux față de anul trecut la aproape 6,15 miliarde de euro, față de 9,53 miliarde de euro.
Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,1 miliarde de euro, iar creditele intragrup au fost de 70 de milioane de euro.
Ponderea acestor investiții străine în PIB s-a redus de la 3,3% în primele 10 luni de anul trecut la 1,9% în acest an. De asemenea, gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine s-a redus de la 41% la 34%.
În contul financiar se mai remarcă creșterea pasivelor externe pe fondul creșterii îndatorării publice, astfel, poziția netă pe investițiile de portofoliu s-a dus de la o datorie netă de 4,5 miliarde de euro la una de 13,3 miliarde de euro.
Datorie externă în creștere
Datoria externă a crescut de la 143,9 miliarde de euro la finele lui 2022 la 162,4 miliarde de euro la finele lui noiembrie și a ajuns la 50% din PIB. Aici este inclus și stocul de datorie de tip investiție directă, adică creditele intra-grup, care au avansat de la 43,8 la 44,8 miliarde de euro.
Cea mai mare creștere a datoriei străine vine de la stat, care și-a majorat împrumuturile externe de la 57,8 la 72 de miliarde de euro – 1,7 miliarde de euro din această creștere a fost generată de efectul creșterii prețurilor titlurilor de stat.
Economia privată și-a majorat împrumuturile externe cu circa 2,1 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro.
