Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului, deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 23 de miliarde de euro la 10 luni în acest an, comparativ cu 14,3 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Pe tot anul 2021, deficitul a fost de 16,7 miliarde de euro.
Ponderea în produsul intern brut al deficitului de cont curent a ajuns la 8,3% din PIB, cea mai mare de după 2008, de la 7% anul trecut și ar putea trece la finele anului chiar și de pragul de 10% dacă ritmul nu încetinește.
Ultima dată, ponderea deficitului de cont a ajuns la două cifre în 2008, înainte de criza financiară și economică, după care a urmat o corecție lungă și dureroasă până în 2013-2015, când balanța ajunsese aproape de echilibru.
BNR consideră evoluția deficitului, care este așteptat să rămână ridicat și anul trecut, drept ”deosebit de îngrijorătoare”, prin riscurile aduse perspectivei inflației, a costului finanțării externe și asupra sustenabilității creșterii economice.
Deficitul din comerțul cu bunuri a explodat de la 18,7 miliarde de euro la 26,8 miliarde de euro, pe fondul creșterii mult mai accelerate al importurilor, unde efectul de preț din scumpirea produselor energetice și a unor materii prime a cântărit mai greu.
Serviciile și-au majorat excedentul la 9,9 miliarde de euro de la 7,5 miliarde de euro, pe fondul creșterii tuturor soldului net pe toate categoriile, cu excepția turismului.
Lohn-ul a generat un excedent de 2,3 miliarde de euro, față de 1,9 miliarde de euro la 10 luni în 2021, transporturile au ajuns la 4,5 miliarde de euro de la 3,4 miliarde de euro, în timp ce serviciile IT&C au sărit la 4,4 miliarde de euro de la 3,1 miliarde de euro. Turismul a ajuns la un deficit de 2,6 miliarde de euro, dublu față de cel din 2021, în condițiile în care românii au reluat călătoriile în afara țării, după ridicarea tuturor restricțiilor pandemice.
Balanța veniturilor primare a ajuns la un deficit de 7,6 miliarde de euro de la circa 4 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2021. Aici sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană.
Evoluția vine în contextul creșterii cu 3,1 miliarde de euro a ieșirilor nete de dividende la 10,7 miliarde de euro, în condițiile în care firmele românești au puține investiții în afara țării, însă cele străine au o prezență importantă aici. Și plățile nete pentru investițiile de portofoliu – în special titluri de stat – au crescut cu circa 110 milioane de euro la 1,3 miliarde de euro.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a majorat excedentul de aproape două ori de la 890 de milioane de euro la aproape 1,6 miliarde de euro.
Investițiile străine directe au ajuns la 9,4 miliarde de euro de la 7,8 miliarde de euro la 10 luni în 2021, pe fondul creșterii participațiilor la capital, inclusiv al profiturilor reinvestite, la 6,6 miliarde de euro și a creditelor intragrup la 2,8 miliarde de euro.
Datoria externă a crescut cu 2,9 miliarde de euro de la finele anului trecut până la 139,5 miliarde de euro, în principal ca urmare a creșterii datoriilor băncilor către grupurile mamă și a împrumuturilor directe ale statului, în timp ce titlurile de stat au fost reevaluate în jos, ca urma scăderii prețurilor.
