Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.
Contul curent înregistrează un deficit de circa 5,4% din produsul intern brut estimat pentru anul în curs la 7 luni, cu circa 1 punct procentual peste cel de la jumătatea anului, respectiv aproape deja de nivelul de 7% din întreg anul trecut.
Pe de altă parte, viteza de creștere a deficitului scade – dinamica anuală s-a redus de la 82% la patru luni, la 71% la jumătatea anului, respectiv 64% la 7 luni.
Adâncirea deficitului de cont curent este considerată deosebit de îngrijorătoare de banca centrală avânt în vedere implicațiile adverse asupra inflației, primei de risc suveran și asupra sustenabilității creșterii economice, potrivit minutei ședinței de politică monetară din august.
Din comerțul internațional cu bunuri România a înregistrat un deficit de 11,2 miliarde de euro, față de 7,5 miliarde de euro în ianuarie-iulie 2021, arată datele publicate de Banca Națională a României. Importurile de combustibili au crescut cu 127% la șapte luni la peste 8 miliarde de euro, potrivit datelor de la Statistică, evoluție ce a generat o mare parte din creșterea valorică a importurilor, în condițiile creșterii prețurilor internaționale la țiței.
Excedentul din sectorul serviciilor a crescut de la 5 miliarde de euro la 6,7 miliarde de euro, ceea ce a contrabalansat ușor evoluția din comerțul cu bunuri.
Serviciile de lohn și-au majorat excedentul cu circa 0,3 miliarde de euro la 1,6 miliarde de euro. Transporturile și-au majorat intrările nete de cash de valută de la 2,4 miliarde de euro la peste 3 miliarde de euro. Serviciile de IT&C au crescut intrările nete de la 2,1 miliarde de euro la aproape 3 miliarde de euro. Turismul, pe de altă parte, și-a adâncit deficitul la peste 1,5 miliarde de euro de la 1 miliard de euro, în condițiile creșterii mai cu seamă a călătoriilor făcute de rezidenți în afara țării.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană -, și-a adâncit de mai bine de două ori deficitul de la 2,1 miliarde de euro la 4,6 miliarde de euro. Evoluția vine integral din creșterea încasărilor firmelor străine de dividende, majorate de la 5,2 miliarde de euro la 7,3 miliarde de euro. Pe de altă parte, cum vom vedea mai jos, investițiile firmelor străine au continuat să crească față de anul trecut.
Balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent de 831 de milioane de euro, față de 515 milioane de euro în ianuarie-iulie 2021. În acest cont sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private.
Investițiile străine directe au crescut la 5,5 miliarde de euro, față de 4,4 miliard de euro la șase luni din anul curent, respectiv 3,8 miliarde de euro la 7 luni în 2021. Participațiile la capital au reprezentat aproape 4,2 miliarde de euro, restul de 1,3 miliarde de euro fiind credite intra-grup. Investițiile străine sunt considerată cea mai bună acoperire pentru contul curent pentru că generează mai puțină datorie. Gradul de acoperire a scăzut însă cu circa 10 puncte procentuale față de anul trecut la 37%. Scăderea acoperirii deficitului cu investiții și transferuri de capital este, de asemenea, considerată îngrijorătoare de către BNR.
Datoria externă a crescut de la finele anului trecut cu 5,8 miliarde de euro. Evoluția vine în principal din creșterile finanțărilor (depozite și obligațiuni emise) luate de băncile din România de la grupurile străine de la 7,8 la 9,2 miliarde de euro, precum și din creșterea creditelor comerciale ale firmelor din alte sectoare cu peste 2,2 miliarde de euro, ceea ce, printre altele, a tras în sus datoria companiilor de la 25,7 la 27,7 miliarde de euro.
Creditele intra-grup considerate investiție directă au crescut de la un sold de 38,9 miliarde de euro la unul de aproape 42,9 miliarde de euro de la finele anului trecut.
Datoria externă a statului a scăzut cu circa 1,6 miliarde de euro la 57,2 miliarde de euro, pe fondul scăderii stocului de euro-obligațiuni deținute de străini – explicată ca urmare a unor emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența negativă de aproximativ 8,9 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară – contrabalansate parțial de creșterea împrumuturilor directe cu peste 2,2 miliarde de euro la 13,5 miliarde de euro – în principal credite PNRR.
