Randamentele cerute de investitori la împrumuturile pe 10 ani ale statului au continuat să crească vertiginos în ultima zi de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, la aproape 7,3% pe an, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2023, conform analizei Profit.ro.
Dobânzile la titlurile pe 10 ani au ajuns la 7,29% pe an în piața secundară, în creștere cu 20 de puncte de bază față de ziua precedentă, cu 45 de puncte de bază față de acum 10 zile și cu 70 de puncte de bază față de începutul lunii octombrie.
Asemenea creșteri majore apar de obicei în perioade de volatilitate în piețele financiare venite din mișcări externe, independente de deciziile românești, însă acum doar România este cea care suferă de pe urma deteriorării încrederii investitorilor.
„Pe piața obligațiunilor, randamentele au scăzut ușor față de începutul săptămânii, cu excepția României, care intră în perioada electorală”, arată Erste.
România este penalizată de piețe pentru derapajul fiscal, cu un deficit bugetar care se va plasa la 8% din PIB sau chiar peste în acest an. Investitorii așteaptă măsurile de scădere a deficitului de la noul guvern ce va rezulta în urma alegerilor parlamentare de peste două săptămâni. Duminică are loc primul tur al alegerilor prezidențiale.
„Rolul președintelui în elaborarea politicilor este mai degrabă limitat. Astfel, alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 1 decembrie, vor fi mult mai importante în ceea ce privește politicile economice”, arată Anca Negrescu, economist la UniCredit Bank România.
Dobânzile sunt la cel mai ridicat nivel de după aprilie 2023. La finele lui 2022, pe fondul inflației foarte ridicate, a unui deficit de lichiditate, precum și a instabilității generate de războiul din Ucraina, dobânzile depășeau nivelul de 9%. În perioada respectivă, dobânzile României se mișcau însă cu regiunea și erau mai mici decât cele plătite de Ungaria.
Joi, Finanțele au luat împrumuturi din piață la un randament de peste 7%, în condițiile în care au nevoie să ia împrumuturi de 20 de miliarde de lei în ultimele două luni din acest an, pentru a asigura finanțarea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei ajunse la scadență.
Datoria publică este așteptată să depășească 60% din PIB în următorii ani, față de 52% în prezent și 35% în 2019.
