După șocul inițial al creșterii generale a prețurilor, în august 2025, alimentele s-au mai scumpit până acum cu doar +2,6%, mărfurile nealimentare cu +6,3% (cu o pondere semnificativă a carburanților), dar tarifele pentru servicii au crescut în ultimul an cu +11%.
Este prima lună în care efectul de bază al inflației provocate de creșterea TVA, în august 2025, dispare, ceea ce înseamnă că inflația din luna august 2026 reflectă creșterile de prețuri care au urmat după șocul inițial. În același timp, evoluția prețurilor reflectă și impactul asupra consumului ce a venit după aceea, arată BiziDay.
Astfel, alimentele par a fi fost cele mai afectate de creșterea TVA, pentru că, ulterior, prețurile lor au mai crescut pe medie cu doar +1,7% de la începutul acestui an, și cu +2,6% în ultimele 12 luni. În august, alimentele chiar s-au ieftinit față de iulie cu -0,8%, dar asta și ca efect al supraofertei sezoniere de fructe și legume care se petrece în fiecare vară.
Mărfurile nealimentare au continuat însă să se scumpească și după creșterea TVA, însă cea mai mare parte a efectelor au venit în acest an, ca urmarea a scumpirii carburanților (+25%, benzina și +34%, motorina). Hainele și articolele de încălțăminte s-au mai scumpit și ele cu 4-5%.
În cazul serviciilor, creșterea este una foarte mare, de peste 11%, și pare a avea mai multă legătură cu actualizarea chiriilor la stat, care, potrivit INSSE ar fi dus la o creștere medie de +40% a tuturor chiriilor, în ultimul an. Întreținerea (serviciile de apă și salubritate) a crescut și ea cu +14%, o evoluție care, aparent, nu are legătură cu creșterea TVA din 2025.
Cele mai importante evoluții anuale (față de 1 septembrie 2025) ale prețurilor:
- Pâine +5%
- Legume -8,5%
- Carne +4%
- Ouă +11%
- Medicamente +2%
- Transport interurban +10%
- Telefonie +6%%
România a fost lider detașat în topul statelor UE cu cea mai mare inflație.
Potrivit Oficiului European de Statistică Eurostat, România conducea detașat în topul statelor membre ale UE cu cea mai mare inflație, în luna iulie, cu 8,2%, față de o medie de 3%, la nivelul Uniunii, fiind urmată de Lituania, Cipru și Bulgaria.
În România, inflația s-a încadrat pe un trend descendent, în ultimele luni, aceasta reducându-se după luna mai, când atingea 9,7%, la 9,2%, în iunie, respectiv 8,2%, în iulie. Anul trecut, procentul era de 6,6%, în luna iulie.
”Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%), Danemarca și Ungaria (ambele 1,6%). Cele mai ridicate rate anuale au fost consemnate în România (8,2%), Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele 4,4%)”, informează Eurostat. Comparativ cu luna iunie 2026, inflația anuală a scăzut, în iulie, în cincisprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în nouă.
Banca Națională a României a majorat recent, de la 5,5% la 6,1% estimarea privind inflația la finele acestui an, ca urmare a efectelor generate de războiul din Golful Persic, de seceta severă, precum și pe fondul impactului creșterii chiriilor la stat.















