Randamentele obligațiunilor în lei pe 10 ani au urcat la 7,08% pe an, cu 11 puncte de bază peste nivelul de la începutul săptămânii.
Este cel mai ridicat nivel de după începutul lunii mai, conform datelor analizate de Profit.ro.
„Riscurile inflaționiste tot mai mari, în urma unei noi creșteri a prețurilor la energie, împreună cu îngrijorările privind situația fiscală, au alimentat o vânzare puternică de obligațiuni pe piața globală, care s-a extins și pe piețele din Europa Centrală și de Est, crescând randamentele pe toate scadențele”, arată analiștii UniCredit Bank.
Prețul petrolului Brent a urcat la peste 100 de dolari pe baril în această săptămână, atingând un vârf de aproape 110 dolari, pentru ca mai apoi să scadă la 104 dolari pe baril, în condițiile escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
„Piețele obligațiunilor au reflectat din ce în ce mai mult riscurile inflaționiste reînnoite legate de energie pe parcursul verii”, notează Erste Bank.
Atât randamentele titlurilor SUA pe 10 ani, cât și cele ale Germaniei au urcat, primele apropiindu-se de pragul de 5%, pentru prima oară în ultimele două decenii.
Piețele sunt îngrijorate că inflația va fi una persistentă, ca urmare a prețurilor mari la energie, ceea ce va duce la înăsprirea politicii monetare de către marile bănci centrale, cu efecte asupra randamentelor pe termen lung, explică economiștii Erste. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu 25 de puncte de bază, rata facilității de depozit, relevantă pentru piață, urcând la 2,5%.
Regiunea ECE răspunde și ea la evoluțiile din economiile avansate, arată analiștii. Dacă pe parcursul verii randamentele pe termen lung au scăzut, pe măsură ce îngrijorările privind înăsprirea politicii monetare s-au estompat, piețele anticipează o creștere a prețurilor materiilor prime sau o menținere a acestora la niveluri ridicate, ceea ce pune presiune pe randamentele pe termen lung.
Dobânzile Poloniei și Cehiei au atins cel mai ridicat nivel de după luna martie și doar în Ungaria au scăzut față de primăvară, pe fondul evoluțiilor politice interne favorabile.
„În Polonia și România, situația fiscală dificilă crește presiunea”, notează Erste.
„Instabilitatea politică apasă asupra credibilității României de a realiza consolidarea fiscală, care să stabilizeze traiectoria datoriei și, implicit, ratingul. Criza politică s-a transformat într-un impas”, explică Erste, care amintește și de avertismentul Moody’s din august privind impactul pe care ar putea să-l aibă asupra ratingului incapacitatea de a ajunge la un acord politic pe legea salarizării.
Și UniCredit consideră că situația politică în România s-a acutizat și că aceasta amenință direct ratingul de credit – aflat în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, la toate cele trei mari agenții.
„Riscurile politice din România vor necesita, de asemenea, o atenție sporită. Viitoarele evaluări ale ratingurilor și procesul de realizare a bugetului pentru 2027 sporesc presiunea pentru a ieși din impasul politic. În absența sprijinului majorității parlamentare pentru continuarea consolidării fiscale, România riscă să își piardă statutul investment grade”, arată UniCredit.
ING Bank notează că îngrijorările privind ratingul s-au amplificat, având în vedere că pe 2 octombrie urmează evaluarea S&P. Scăderea deficitului bugetar la 2,3% în primele 7 luni, față de 4% în aceeași perioadă a anului trecut, reprezintă un factor pozitiv, care susține menținerea ratingului.
„Acestea fiind spuse, principala evoluție de urmărit rămâne numirea unui guvern cu puteri depline, dedicat consolidării fiscale. După ce a scăpat la limită de o retrogradare în vară, scenariul nostru de bază este că România va menține ratingul, cu condiția ca un acord solid de guvernanță să fie încheiat în curând”, adaugă economiștii ING.
Banca olandeză se așteaptă ca leul să se tranzacționeze față de euro la un nivel similar celui curent și să închidă anul la circa 5,25 lei/euro.
UniCredit anticipează că leul se va tranzacționa în intervalul 5,2-5,3 unități/euro până la finele anului, dar avertizează că o retrogradare va duce la o depreciere a leului peste acest nivel.
















