Petrolul va încheia vineri trimestrul cu cea mai mare apreciere din ultimii 7 ani. În trimestrul al doilea al acestui an, petrolul a reușit să recupereze o parte din pierderile care l-au trimis în luna februarie la miniumul ultimilor 12 ani.
Grație evoluție din trimestrul al doilea, petrolul se tranzacționează în prezent la o valoare de aproximativ 50 de dolari pe baril, cu 85% superioară celei minime înregistrate în februarie.
Și asta în pofida scăderilor temporare înregistrate în urma anunțului rezultatului referendumului privind ieșirea Marii Britanii din UE, scăderi atenuate de o creștere semnificativă reușită miercuri, de peste 4%.
Joi însă, petrolul a revenit pe o pantă negativă, atât Brent-ul (de referință pe piața internațională), cât West Texas Intermediate (WTI), pierzând peste 2%. Brent-ul se tranzacționa vineri (la ora 11,49 ora României) tot în scădere, la 49,56 dolari pe baril, iar WTI la 48,2 dolari pe baril.
Scăderile de joi și vineri sunt puse de analiști pe seama păcii, mai mult sau mai puțin temporare, din Nigeria și pe veștile pozitive venite din Norvegia, unde s-a anunțat o întâlnire a sindicatelor din domeniu cu decidenții în vederea evitării intrării în grevă a muncitorilor din sectorul de petrol și gaze.
Motivele revenirii petrolului în cel de-al doilea trimestru al acestui an sunt diverse, de la raportul cerere-ofertă până la implicațiile geopolitice ale diferitelor evenimente din statele producătoare. Supraproducția de pe piața petrolului s-a redus, de la peste un milion de barili pe zi la aproximativ jumătate de milion de barili pe zi. În plus, stocurile de petrol ale Statelor Unite s-au micșorat pentru a șasea săptămână consecutivă. Potrivit Bloomberg, producția SUA a atins minimul ultimilor doi ani, ajungând la nivelul din septembrie 2014.
Ce s-ar putea întâmpla cu prețul petrolului în trimestrul următor
Analiștii de la Oilprice.com susțin că în trimestrul al treilea piața petrolului ar putea trece rapid de la supraproducție la penurie ca urmare a diferitelor probleme cu care se confruntă mai mulți producători, printre care Norvegia, Venezuela și Nigeria.
Problemele pe partea de ofertă rămân, însă. Dacă negocierile cu sindicatele norvegiene eșuează, iar pretențiile salariale ale acestora nu sunt satisfăcute, începând cu sâmbătă aproximativ 7.500 de angajați din sectorul petrolier vor intra în grevă. Potrivit Reuters, greva ar putea conduce la scăderea producției de petrol a Norvegiei cu o cincime sau 300.000 de barili pe zi. Norvegia n-ar mai produce pe timpul grevei 1,6 milioane de barili pe zi, ci doar 1,3 milioane de barili pe zi. O grevă similară din 2012 a afectat 13% din producția de petrol a statului scandinav.
PDVSA și Venezuela ar putea intra în incapacitate de plată
Potrivit Energy Report, o altă presiune pe partea de ofertă provine din Venezuela, iar aceasta va fi una de lungă durată și dificil de contracarat. Producția statului sud-american se află pe o pantă descendentă de mai mulți ani, însă, în prezent se prefigurează o scădere mai acută ca urmare a crizei economice profunde în care a intrat Venezuela.
Atât statul venezuelean, cât și campionul său național, compania petrolieră PDVSA sunt în căutare de bani. PDVSA înregistrează deja arierate către companiile internaționale care îi furnizează servicii petroliere. Schlumberger s-a retras deja ca urmare a neplății de către companie a unor facturi în valoare de 1,2 miliarde de dolari. PDVA mai datorează și companiei de servicii petroliere Halliburton aproximativ 756 milioane de dolari, iar aceasta s-ar putea retrage la rândul său, în pofida cooperării de peste 100 de ani invocată de autoritățile din Venezuela.
Potrivit Barclays, în acest an producția de petrol a Venezuelei va scădea cu 11%, ajungând la 2,1 milioane de barili pe zi.
În plus, PDVSA va intra mai mult ca sigur în incapacitate de plată, neavând de unde să obțină cele 4 miliarde de dolari necesare a achita datoriile scadente în trimestru al patrulea al acestui an. Dată fiind criza economică internă, de această dată, nici guvernul venezuelean nu are cum să mai ajute compania de stat, chiar dacă intrarea în incapacitate de plată a PDVA va antrena foarte probabil și intrarea în incapacitate de plată a statului venezuelean, dependent de veniturile din petrol.
În aceste condiții, estimările Barclays sunt pozitive. Potrivit celui mai pesimist scenariu, Barclays estimează o reducere a producției din Venzuela până la sfârșitul anului cu 600.000 de barili pe zi, la 1,7 milioane de barili pe zi.
OPEC ar trebui să majoreze producția cu 650.000 de barili/zi
Potrivit estimărilor Bloomberg, statele membre ale cartelului OPEC ar trebui să producă suplimentar 650.000 de barili pe zi pentru a compensa reducerea de producție din Norvegia și Venezuela.
Incertitudinile însă persistă, ceea ce face ca și varianta unei viitoare ieftiniri a petrolului să fie la fel de viabilă. În prezent, piața petrolului este caracterizată de o producție situată cu peste jumătate de milion de barili pe zi peste nivelul cererii. Iar veștile privind acordul de încetare a focului dintre guvernul nigerian și milițiile locale au permis deja majorarea producției de petrol a Nigeriei de la 1,3 la 1,9 milioane de barili pe zi. Permanentizarea păcii în regiune ar putea conduce la un preț al petrolului situat sub 50 de dolari pe baril, susțin analiștii Goldman Sachs.
