Modificările la Legea energiei au fost adoptate recent în unanimitate de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, și reprezintă deja rezultatul reexaminării solicitate de fostul președinte Klaus Iohannis asupra unui draft de act normativ adoptat în urmă cu 2 ani.
Acum, Nicușor Dan retrimite în Parlament Legea prosumatorilor, reproșând că au fost făcute modificări nesolicitate de Iohannis.
Președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea unui proiect de lege adoptat recent de Parlament, ce îi vizează pe prosumatori, draft al carui scop inițial era să răspundă pozitiv unor obiecții anterioare, din 2023, ale fostului șef al statului, Klaus Iohannis.
“(…) apreciem că Parlamentul a realizat o serie de modificări fără legătură cu aspectele solicitate de Președinte (de Iohannis - n.r.) în cuprinsul cererii de reexaminare și cu depășirea limitelor reexaminării (…)”, se arată în solicitarea actualei Administrații Prezidențiale.
Este vizat în principal punctul “1. Modificarea definiției compensării cantitative prevăzută de art. I pct. 1 din lege, cu referire la art. 3 pct. 231 din Legea nr. 123/2012, prin reducerea limitei puterii instalate de la 400 kW la cel mult 200 kW pe loc de consum.”
Proiectul votat ″prezintă în continuare carențe importante în privința facturării pentru prosumatori, nefiind specificat clar termenul de scadență a plății energiei active. În forma actuală, legea specifică facturare lunară, dar nu precizează scadența de plată la facturile emise, mai ales la cea de energie injectată, ceea ce poate genera confuzie și dificultăți în aplicare″, a transmis, la ″cald″, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE).
Astfel, prosumatorii persoane fizice care produc energie electrică în unități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum capătă dreptul de a utiliza suma rezultată din aplicarea de către furnizorul de energie electrică cu care încheie/au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice a mecanismului de compensare cantitativă în achitarea obligațiilor de plată rezultate din contractele de furnizare a energiei electrice încheiate între aceștia și furnizorul lor de energie pentru toate locurile de consum sau producție și consum ale prosumatorului aflate în portofoliul acelui furnizor, precum și a obligațiilor de plată rezultate din contractele de furnizare a gazelor naturale încheiate între prosumator și acel furnizor pentru toate locurile de consum sau producție și consum ale prosumatorului aflate în portofoliul aceluiași furnizor.
Aceștia trebuie să-și exprime opțiunea pentru una din destinațiile sumei rezultate din aplicarea de către furnizor a mecanismului de compensare cantitativă pentru o perioadă stabilită contractual cu furnizorul, dar nu mai puțin de 12 luni.
″Proiectul ridică probleme și în zona compensării cantitative pentru mai multe locuri de consum, condițiile propuse fiind restrictive: prosumatorul trebuie să aibă putere instalată sub 27 kW, să fie persoană fizică și să dețină a doua sau a treia proprietate pe același nume, cu contract încheiat la același furnizor pentru o perioadă de minimum 12 luni. Conform analizelor realizate de APCE, doar aproximativ 28% dintre prosumatori s-ar încadra în aceste criterii restrictive, ceea ce ridică întrebarea: câți dintre aceștia dețin efectiv mai multe proprietăți?
În urma consultărilor și discuțiilor purtate cu lideri de grup parlamentar, juriști și specialiști financiari, s-a ajuns la concluzia că, în ciuda neajunsurilor și a formulărilor incomplete, legea trebuie susținută și votată. Principalele argumente care justifică adoptarea acestei legi sunt: eliminarea termenului de plată la 24 de luni, care reprezenta o anomalie pentru piața de energie; introducerea primului pas concret către compensarea pe mai multe locuri de consum, o măsură care poate deschide drumul către formarea comunităților de energie în România″, mai spune APCE.
Potrivit celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la finalul lunii august, în România existau 257.451 de prosumatori (din care 31.595 și cu sisteme de stocare a energiei generate), ce dispuneau de o putere instalată însumată de producție de 3.021 MW, mai mult decât dublă față de puterea reactoarelor de la Cernavodă (1.413 MW), peste cea a parcurilor fotovoltaice comerciale (2.904 MW) și nu departe de cea a centralelor eoliene (3.135 MW).
