Ministerul Energiei a plătit în 2011 peste 10 milioane lei pentru un studiu de fezabilitate comandat de Compania Națională a Uraniului (CNU), aflată în prezent într-o situație financiară disperată, în vederea deschiderii unei noi exploatări miniere de uraniu în Carpații Orientali, care să înlocuiască actuala mină uraniferă Crucea, unde zăcământul este pe cale de epuizare. Studiul a fost întocmit și plătit degeaba pentru că, de atunci și până acum, nici un Guvern nu a aprobat investiția, estimată în 2013 la circa 407 milioane lei, cu tot cu TVA. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost elaborat în 2013, însă nu a mai fost adoptat pentru că nu au fost găsite surse de finanțare pentru demararea investiției.
Mai mult, Curtea de Conturi a constatat în 2012 mai multe ilegalități cu privire la atribuirea și derularea contractului de realizare a studiului de fezabilitate, iar justiția i-a dat dreptate. Ca și cum n-ar fi fost suficient, în 2013, ministrul Mediului de atunci, Rovana Plumb, declara că un alt obstacol în calea investiției este necesitatea refacerii PUZ-ul amplasamentului, în condițiile în care o bună parte din suprafața perimetrului minier fusese retrocedată anterior familiei Sturdza.
Acum, CNU, menținută în viață cu împrumuturi de stat, cu salariați neplătiți și aflată în pragul insolvenței, se judecă cu autorul studiului, firma Green Hidrofor SRL din Baia Sprie, pentru a mai recupera din banii cheltuiți. Green Hidrofor este controlată de Mircea Coza, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Maramureș, prezent și în topurile de profil, căreia contractul cu CNU i-a majorat în 2011 de 55 (cinzeci și cinci) de ori profitul față de anul anterior. Pe de altă parte, atât CNU, cât și Ministerul Energiei, susțin că proiectul deschiderii noii exploatări de uraniu din județul Neamț nu a fost abandonat, compania obținând certificat de urbanism în acest sens în iunie 2016.
CITEȘTE ȘI Numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15% din cauza Brexit Un raport recent al Corpului de control al premierului Cioloș afirmă că Ministerul Energiei, acționarul unic al CNU, conduce topul financiar al ministerelor care, în perioada 2011-2016, au plătit studii de fezabilitate pe care nu le-au utilizat. Ministerul Energiei se află pe locul I în clasamentul respectiv, cu 3 studii, în valoare cumulată de 10,2 milioane lei. În total, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei au plătit, în perioada 1 ianuarie 2011 - 30 iunie 2016, 18,1 milioane lei, cu TVA inclusă, pentru 29 de studii de fezabilitate pe care nu le-au folosit.
"Potrivit explicațiilor reprezentanților Companiei Naționale a Uraniului SA București, comunicate Ministerului Energiei cu adresa nr. 6435/22.08.2016, motivul pentru care aceste studii de fezabilitate nu au fost utilizate a fost acela că, „din data de 05.12.2012 până în prezent, NU AU FOST APROBAȚI indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiții”, iar „conform reglementărilor în vigoare nu s-a putut trece la fazele ulterioare de proiectare”", se arată în documentul citat.
De unde a pornit totul? În martie 2010, în mandatul Guvernului PDL condus de Emil Boc, pe când la conducerea Ministerului Economiei (care îngloba la acea dată și sectorul energetic) se afla Adriean Videanu, CNU a lansat o procedură de achiziție publică pentru a încheia un acord-cadru pe 4 ani, estimat la 10,8 milioane lei plus TVA, în baza căruia să se elaboreze "documentațiile tehnico-economie necesare pentru punerea în operă a obiectivelor de investiții aferente zăcământului uranifer din Carpații Orientali".
Pe scurt, era vorba despre proiectul deschiderii unei noi exploatări de uraniu a CNU la Tulgheș-Grințieș, în județul Neamț, respectiv despre construirea a două fabrici noi, una de preparare a minereurilor uranifere și una de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu necesare centralei nucleare de la Cernavodă. Asta pentru că zăcământul de minereu de uraniu Crucea-Botușana, singurul aflat în exploatarea CNU, era încă de pe atunci pe cale de epuizare, și, în plus, era nevoie de instalații și tehnologii noi de prelucrare a uraniului, inclusiv pentru o ecologizare mai eficientă. Proiectul este mult mai vechi, datând din anii ’90. Primele prospecțiuni în zonă au început în anii ’60 și au durat până în 1999, când cele 29 de galerii ale minei au fost închise oficial.
CITEȘTE ȘI Vienna Insurance Group a înregistrat în primele nouă luni o creștere a primelor brute subscrise cu 30% în România Contractul pentru întocmirea studiului de fezabilitate a fost adjudecat de către firma Green Hidrofor SRL din Baia Sprie, controlată de Mircea Coza, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Maramureș, prezent și în topurile de profil. Firma are ca obiect principal de activitate "lucrări de construcție a drumurilor și autostrăzilor". Acordul-cadru a fost semnat în martie 2011, iar contractorul s-a mișcat extrem de repede, la finalul anului respectiv cele trei studii de fezabilitate fiind deja predate CNU.
În același an, CNU a plătit celor de la Green Hidrofor, din bani de la buget asigurați de acționarul unic Ministerul Energiei, suma de 10,24 milioane lei pentru realizarea studiilor. Contractul cu Compania Națională a Uraniului a majorat în 2011 de 55 (cinzeci și cinci) de ori profitul net al firmei față de anul anterior, de la 123.098 lei la 6,78 milioane lei, iar cifra de afaceri a crescut de peste 4 ori, de la 3,53 la 15,03 milioane lei. Tot în 2011, patronul Mircea Coza a figurat în topul Forbes al celor mai bogați oameni din România, cu o avere estimată la 7-8 milioane euro. Înainte de criză, în 2006, averea sa era estimată la peste 20 milioane euro. Anul trecut, Green Hidrofor a raportat o cifră de afaceri de 824.000 lei și pierderi de 554.000 lei.
Mircea Coza mai are afaceri în construcții, metalurgie, imobiliare, turism și energie regenerabilă, deținând mai multe microhidrocentrale, și este un apropiat al fostului șef al CJ Maramureș, actualul deputat liberal Mircea Man. În 2012, presa a relatat că cei doi s-ar afla în vizorul DNA, într-un dosar privind acordarea de subvenții din Fondul pentru Mediu pentru microhidrocentrale, însă procurorii nu au început urmărirea penală. În 2009, ministrul Turismului de atunci, Elena Udrea, a participat la inaugurarea a trei cabane din lemn, denumite “Complexul Turistic Suior - cota 1000", investiție a lui Coza. La ceremonie a participat și șeful CJ Maramureș, Mircea Man, pe atunci la PDL.
De-abia la finalul anului 2012, în ultimele zile de mandat ale primului Guvern Ponta, studiile pentru noua exploatare minieră uraniferă din Neamț au fost avizate de către Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național. Ulterior, după aproape încă un an, în septembrie 2013, Departamentul pentru Energie condus de pesedistul Constantin Niță a pus în dezbatere publică o hotărâre de Guvern de aprobare a indicatorilor investiției în noua exploatare de uraniu de la Tulgheș-Grințieș, cu costuri evaluate atunci la circa 407 milioane lei.
CITEȘTE ȘI FOTO Copiii români sunt plătiți cu 1 leu pe oră pentru a asambla jucăriile din ouăle Kinder. Reacția mamei Proiectul de HG s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 2 octombrie 2013, însă nu a mai fost adoptat pentru că s-a constatat că nu există bani pentru implementare. Proiectul menționa că investiția va fi finanțată din surse proprii ale CNU, precum și de la bugetul de stat. Mai mult, în luna următoare, noiembrie 2013, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că, la acel moment, nu se pune problema demarării investiției pentru că pentru obținerea avizului de mediu trebuie refăcut PUZ-ul amplasamentului, în condițiile în care o bună parte din suprafața perimetrului minier fusese retrocedată anterior, în 2006, familiei Sturdza. Anul trecut, prefectul de Neamț a declarat că DNA i-a solicitat înspre verificare documentele aferente retrocedării.
Între timp, însă, în 2012, în urma unui control, Curtea de Conturi a constatat mai multe ilegalități cu privire la atribuirea și derularea contractului de realizare a studiului de fezabilitate și a pus în sarcina CNU mai multe măsuri obligatorii pentru revenirea în legalitate. Compania a contestat în justiție concluziile controlului Curții de Conturi, însă a pierdut procesul. Ultima etapă a acestuia s-a finalizat în mai 2013, când Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins irevocabil recursul CNU.
Curtea de Conturi a reproșat CNU că a încheiat acordul-cadru pentru studiul de fezabilitate fără licitație, că a cumpărat și plătit servicii și documente suplimentare neincluse în documentația de atribuire, unele dintre ele inutile sau deja existente, prestate anterior, că a plătit studiul înainte ca acesta să fie avizat de către Comitetul Interministerial de resort, că a plătit, în cadrul acordului, studii de scoatere din circuitul silvic a unor suprafețe de teren care nu erau de fapt împădurite, fiind încadrate în categoria intravilan, și că a cumpărat și achitat bilanțuri de mediu și studii de amplasament nesolicitate de către Agenția de Mediu și pe care, oricum, le deținea deja, fiind elaborate în perioada 2006-2010. Detalii aici și aici.
În prezent, ca urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, Compania Națională a Uraniului se judecă cu autorul studiului de fezabilitate, firma Green Hidrofor, pentru a mai recupera din banii plătiți, procesul fiind pe rolul Completului special pentru spețe ce presupun informații clasificate al Tribunalului Maramureș. Următorul termen în proces este programat pe 19 ianuarie 2017, după ce ÎCCJ a respins solicitarea CNU de strămutare a cauzei, în condițiile în care pârâta Green Hidrofor își are sediul chiar în Maramureș.
CITEȘTE ȘI Managerul FP: Apar „băieții deștepți” din porturi. Zeci de milioane de euro pe an, pierdute de stat prin legea votată recent Cel puțin prin prisma declarațiilor oficiale, proiectul deschiderii unei noi exploatări de uraniu a CNU la Tulgheș-Grințieș este în continuare de actualitate, deși nu este deloc limpede de unde vor proveni banii necesari și nici dacă studiul de fezabilitate din 2011 mai este utilizabil, dat fiind că au trecut 5 ani de atunci, iar aceste studii au termen de valabilitate de maximum 3 ani.
"Este extrem de important ca, în același timp, să reparăm un lucru care, haideți s-o spunem, nu a fost avut în vedere de o mulțime de timp, și anume faptul că nu am deschis la timp un nou perimetru uranifer, astfel încât să permitem o exploatare în condiții de eficiență, în timp ce perimetrele vechi, așa cum se cunoaște, sunt pe cale de epuizare. Deci pe lângă restructurare și eficientizare, acest plan pe care îl avem pentru Compania Națională a Uraniului presupune și reluarea, în perioada următoare, poate chiar în cursul anului următor, a exploatării uraniului într-un nou perimetru. Acest lucru este imperios necesar, astfel încât această companie să continue să existe, astfel încât România să păstreze un ciclu nuclear integrat de la uraniu până la producția de energie, un ciclu nuclear independent, iar CNU este cu siguranță o verigă cheie în acest lanț", declara, la începutul lunii trecute, ministrul Energiei Victor Grigorescu, anunțând aprobarea de către Guvern a acordării către CNU a unui împrumut de salvare pe 6 luni în valoare de 62 milioane lei.
Anterior, în iunie, CNU însăși a anunțat că a obținut certificat de urbanism pentru proiectul deschiderii și exploatării zăcământului de uraniu Tulgheș-Grințieș, iar primarul din Grințieș a declarat presei locale că conducerea CNU s-a deplasat în zonă și i-a dat asigurări că există surse de finanțare pentru redeschiderea minei. De asemenea, în proiectul de Strategie energetică publicat recent de Ministerul Energiei se afirmă că este necesară restructurarea și eficientizarea CNU, inclusiv prin dezvoltarea și exploatarea unor noi zăcăminte de minereu de uraniu, în contextul proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
"Extinderea capacităților nucleare la Cernavodă reprezintă o decizie strategică. Proiectul a una sau două noi unități va utiliza în bună măsură infrastructură existentă și va valorifica rezervele însemnate de apă grea produse în România. În plus, va asigura continuitatea și dezvoltarea expertizei românești în sectorul nuclear, precum și premisele reîntregirii ciclului nuclear complet în România, prin creșterea fezabilității proiectului de a dezvolta zăcământul de minereu de uraniu de la Tulgheș- Grințieș", se menționează în document.
CITEȘTE ȘI Citi a devenit prima bancă americană supravegheată de BCE, după votul pro-Brexit al britanicilor Însă ca și cum tot acest șir de blocaje n-ar fi fost suficient, CNU ar putea fi obligată să plătească despăgubiri consultantului Ernst&Young după anularea, în septembrie 2016, a procedurii de achiziție a unui alt studiu, privind reorganizarea sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producere a combustibilului nuclear utilizat de centrala de la Cernavodă, procedură adjudecată de Ernst&Young și a cărei anulare este pusă de Nuclearelectrica, operatorul centralei, pe seama CNU.
Potrivit documentelor procedurii de achiziție, lansată anul trecut, studiul ar fi trebuit să aibă în vedere inclusiv necesitatea asigurării resurselor financiare pentru deschiderea de noi exploatări de minereu de uraniu, precum și realizarea unei noi linii de rafinare, mult mai eficientă și cu costuri mai mici de operare. La licitație s-a primit o singură ofertă, din partea Ernst&Young, de 293.000 euro plus TVA, ofertă care a fost declarată câștigătoare.
"Singura exploatare de uraniu în funcțiune în țară, cea de la Crucea, are rezerve de uraniu pentru o perioadă limitată la câțiva ani, iar cantitățile de concentrat pentru asigurarea necesarului de pulbere de dioxid de uraniu al SNN sunt completate din stocul preluat de la rezerva de stat. În acest sens, rezervele de minereu urmează să fie epuizate, în lipsa deschiderii de noi exploatări. CNU are în vedere deschiderea unei noi mine în județul Neamț, precum și realizarea unei noi linii de rafinare la Feldioara, în concordanță cu standardele europene de mediu", se arăta în documentația descriptivă a licitației. Mai multe detalii, aici.
