Sumele nerecuperate de monopolurile zonale de distribuție a gazelor naturale de la clienții persoane juridice intrați în faliment, reprezentând creanțe care provin din obligația legală a operatorilor de a nu întrerupe serviciul de distribuție a gazelor către acești clienți în perioada în care aceștia se află în insolvență, ar putea fi fi luate în calcul la ajustarea tarifelor reglementate de distribuție practicate de către companiile de profil. Asta înseamnă că pagubele înregistrate de operatorii de distribuție din cauza neîncasării sumelor datorate de către clienții falimentari ar putea fi suportate pe facturi de toți clienții buni platnici.
Astfel, potrivit unui proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), "sumele neîncasate de către titularul de licență, aferente activității de distribuție a gazelor naturale, reprezentând creanțe comerciale care nu au putut fi recuperate din cauza falimentului clientului, în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă, creanțe care provin din obligația titularului de licență de a nu întrerupe prestarea serviciului către un client aflat în procedură de insolvență, respectiv aflat în perioada de observație și în perioada de reorganizare, conform prevederilor legale în vigoare" vor fi incluse pe lista costurilor ce nu pot fi controlate de către distribuitori și asupra cărora aceștia nu pot acționa direct pentru creșterea eficienței activității desfășurate.
Pe această listă sunt incluse, cu precădere, taxele, impozitele, contribuțiile și redevențele datorate statului, care pot suferi modificări prin decizie politică, de natură să afecteze situația financiară a distribuitorilor. Toate aceste costuri neprevăzute, ce nu pot fi controlate, sunt luate în calcul, potrivit legislației în vigoare, la ajustarea tarifelor reglementate de distribuție stabilite de ANRE. Proiectul de ordin modifică în acest sens Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuție în sectorul gazelor naturale. În această ordine de idei, un precedent îl constituie impozitul pe construcții speciale, așa-numita taxă de stâlp, introdusă în 2014, ale cărei costuri au fost parțial recunoscute de ANRE în tarifele reglementate practicate de producătorii de energie electrică.
Legea insolvenței prevede că "orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de observație și în perioada de reorganizare, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau averea acestuia, în cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii", iar consumatorul captiv este definit ca fiind "consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul".
CITEȘTE ȘI Guvernul taie bugete la 9 ministere, Președinție, Parlament și servicii de informații, primarii primesc aproape 3 miliarde lei. Ministerele nu pot cheltui banii, derogare de la lege pentru salariile de la nivel local "În situația în care sumele neîncasate induc creșteri semnificative în nivelul veniturilor totale unitare, ANRE poate decide eșalonarea recuperării lor pe mai mult de un an, cu actualizarea sumelor nerecuperate", se stipulează în proiectul de act normativ.
Asta înseamnă că, într-o astfel de situație, majorările de tarife de distribuție necesare recuperării de către distribuitori a sumelor rămase neîncasate de la clienții intrați în faliment se vor opera eșalonat, pe timp de mai mulți ani, și nu "dintr-un foc", pentru a ușura povara pentru clienți și a nu-i obliga să suporte dintr-o dată întreg șocul scumpirii. Pe de altă parte, recuperarea pe timp de mai mulți ani înseamnă că la sumele de nerecuperat se vor adăuga dobânzi, care se vor reflecta de asemenea în tarife.
ANRE precizează că a elaborat proiectul de ordin având în vedere, printre altele, "propunerea operatorilor de uniformizare a cadrului de reglementare în ceea ce privește luarea în considerare, la calculul veniturilor unitare aferente activității de distribuție a gazelor naturale, a sumelor neîncasate de către titularul de licență, reprezentând creanțe comerciale nerecuperate din cauza falimentului clientului".
CITEȘTE ȘI ING a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2016: Cresc tensiunile pe piața muncii În octombrie, Electrocentrale București, furnizorul de agent termic al RADET și unul dintre cei mai mari clienți ai operatorului de distribuție Distrigaz Sud Rețele, parte a Engie România, controlată de grupul francez omonim, a intrat în insolvență, a doua zi după RADET. La nivelul lunii septembrie 2016, ELCEN datora Distrigaz suma totală de circa 147 milioane lei.
La începutul lunii respective, Distrigaz a limitat debitul de gaze naturale către ELCEN, din cauza neachitării serviciului de distribuție, și a poprit conturile producătorului de energie termică pentru suma de 11,67 milioane lei, reprezentând dobânzi de întârziere la plată a serviciilor de distribuție a gazelor naturale. Ulterior, cele două companii au ajuns la o înțelegere pentru plata eșalonată a datoriilor, poprirea a fost ridicată și situația a revenit la normal. Ministerul Energiei, care controlează ELCEN, deține o participație semnificativă, de 37%, și la compania-mamă a Distrigaz Sud Rețele, Engie România.
Distrigaz Sud Rețele distribuie gaze naturale în jumătatea de sud a țării, deservind 19 județe plus municipiul București, printr-o o rețea de distribuție de aproximativ 19.000 kilometri. Județele deservite de către companie sunt: Argeș, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea, Vâlcea și Vrancea. În București, Distrigaz Sud Rețele asigură serviciul de distribuție pentru peste 400.000 de clienți finali și dispune de o rețea de distribuție în lungime de 4.234 km.
De la 1 mai 2016, ANRE a redus îtarifele de distribuție a gazelor naturale practicate de către cei doi operatori concesionari care domină piața locală, din care controlează cumulat circa 94%. Tarifele practicate de către Distrigaz Sud Rețele, subsidiară a Engie, au fost scăzute cu 2,4%, iar cele ale E.ON Distribuție România – cu 8,8%.
