Cercetarea sociologică a fost susținută de Ursus Breweries și realizată de Cult Research, în parteneriat cu Poliția Română, prin Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Studiul se desfășoară o dată la patru ani încă din 2008 și oferă o imagine cuprinzătoare asupra modului în care s-au schimbat percepțiile și atitudinile participanților la trafic, precum și noile riscuri care influențează siguranța rutieră.
Studiul integral poate fi văzut mai jos
Percepția siguranței rutiere, la un nivel record în România
Comparativ cu ediția din 2022, rezultatele indică o evoluție pozitivă a percepției privind siguranța rutieră: față de 57% în 2022, în 2026, 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, acest procent fiind cel mai ridicat nivel înregistrat până în prezent în România.
Evoluția este asociată cu măsurile implementate în ultimii ani de Poliția Română și introducerea sistemului e-SIGUR (Sistemul Integrat de Monitorizare a Traficului Rutier), considerat unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea percepției de siguranță în trafic. Rezultatele studiului susțin această percepție: 94% dintre șoferi susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului, iar peste 80% consideră necesară aplicarea mai fermă a legislației rutiere.
În paralel, programele de educație rutieră derulate de Poliția Română, utilizarea simulatoarelor de impact și dotarea județelor cu autolaboratoare de trafic au contribuit la creșterea gradului de conștientizare privind riscurile din trafic. Totodată, modernizarea infrastructurii și deschiderea unor noi segmente de drum au avut un rol important în consolidarea acestei percepții.
„Derularea acestui studiu periodic ne oferă o imagine clară asupra evoluției comportamentelor în trafic și asupra eficienței măsurilor implementate. Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic”, a declarat Radu Gâtan, Comisar Șef de Poliție, Director Adjunct Direcția Rutieră.
„Schimbarea comportamentelor este un proces de lungă durată, iar îmbunătățirea percepțiilor privind siguranța rutieră face parte din acest proces. Ne-am asumat să contribuim la această schimbare alături de partenerii noștri instituționali, atât la nivel de companie, cât și de industrie. Ne bucurăm că rezultatele acestui studiu confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a declarat Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs, Ursus Breweries.
Deși percepția generală asupra siguranței rutiere este în creștere, unul din trei șoferi continuă să se simtă nesigur în trafic, invocând în principal conduita riscantă a celorlalți participanți, manevrele periculoase și problemele de infrastructură.
STUDIUL INTEGRAL POATE FI VĂZUT AICI
Rezultatele studiului evidențiază existența unei contradicții între modul în care șoferii percep siguranța rutieră și propriile acțiuni în trafic. Deși majoritatea declară că respectă regulile de circulație din motive ce țin de siguranță, practicile de evitare a controalelor continuă să fie larg răspândite și tolerate social.
Neatenția și viteza rămân principalele vulnerabilități în trafic
Comparativ cu edițiile anterioare ale studiului, se observă o reducere a unor comportamente de risc, precum depășirea vitezei sau manifestările agresive în trafic, evoluție asociată cu intensificarea controalelor și utilizarea sistemelor de monitorizare video mobile. Totuși, comportamentele de evitare și justificarea abaterilor continuă să reflecte o cultură a toleranței față de anumite riscuri în trafic.
În același timp, utilizarea telefonului la volan, consumul de alimente și neatenția devin unele dintre cele mai frecvente comportamente de risc, iar depășirea vitezei continuă să fie justificată prin grabă sau nevoia de a ține pasul cu traficul. Studiul arată că depășirea vitezei apare cel mai frecvent între localități, unde 20% dintre șoferi spun că o fac frecvent sau foarte frecvent.
Consumul responsabil de alcool este în creștere, dar persistă percepții de risc
Datele indică o orientare predominant responsabilă în rândul șoferilor în raport cu alcoolul și condusul: atunci când aleg să nu consume înainte de a urca la volan, 9 din 10 optează pentru băuturi non-alcoolice, iar în situațiile în care au consumat alcool, 60% aleg alternative de transport precum taxiul sau serviciile de ridesharing.
Cu toate acestea, studiul relevă că anumite percepții de risc persistă. Deși peste jumătate dintre șoferii români consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de condus, 23% consideră sigur consumul unei beri, 19% pe cel al unui pahar de vin, respectiv 8% pe cel al unei cantități de până la 40 ml de băuturi spirtoase.
Totodată, datele studiului confirmă că există deschidere pentru instrumente digitale de prevenție: 22% dintre șoferii români au auzit de aplicația ZeroLaMie, care le permite utilizatorilor să afle timpul estimativ în care nivelul de alcool din sânge revine la 0‰. Aplicația, dezvoltată de Ursus Breweries în parteneriat cu Poliția Rutieră Română și Institutul de Medicină Legală, este apreciată de 85% dintre respondenți ca utilă sau foarte utilă. Aplicația ZeroLaMie sprijină conducătorii auto să ia decizii responsabile înainte de a urca la volan, oferind informații și recomandări privind riscurile consumului de alcool și importanța planificării unei alternative sigure de transport.
„Bunul samaritean” și fenomenul „flash-urilor” rămân larg răspândite în trafic
Fenomenul „flash-urilor” rămâne una dintre cele mai frecvente forme de avertizare între șoferi, fiind perceput adesea ca un gest de solidaritate sau de „bun samaritean” în trafic. Astfel, 51% dintre șoferi spun că semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri, iar 22% folosesc aplicații de navigație, precum Waze, pentru a evita zonele de control. Totodată, 69% spun că au fost ținta flash-urilor sau claxoanelor, în timp ce 37% recunosc că folosesc astfel de comportamente.
Cu toate acestea, doar 32% consideră aceste practici periculoase. Datele indică o tendință a participanților la trafic de a atribui riscurile mai degrabă comportamentului celorlalți decât propriilor acțiuni: șoferii susțin importanța respectării regulilor și a siguranței rutiere, însă tolerează sau adoptă comportamente care pot diminua eficiența măsurilor de control și prevenție.
Principalele date relevate de studiu pe scurt:
- 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, însă 1 din 3 continuă să se simtă nesigur, invocând în principal comportamentele riscante ale celorlalți participanți;
- 94% dintre șoferii români susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului;
- 31% dintre șoferi declară că vorbesc la telefon fără sistem hands-free, iar 12% accesează rețelele sociale în timpul condusului, astfel utilizarea telefonului și neatenția devin unele dintre cele mai frecvente comportamente de risc;
- Deși peste jumătate dintre șoferi consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură 23% consideră acceptabil consumul unei beri, iar 19% pe cel al unui pahar de vin, înainte de a conduce;
- Aproape o treime dintre șoferi se declară victime frecvente ale agresivității în trafic, însă doar 12% recunosc propriile comportamente agresive, ceea ce indică o discrepanță între percepții și comportamente;
- 51% dintre șoferi semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri.
La lansarea studiului, Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs, Ursus Breweries, a prezentat și câteva inițiative Ursus Breweries, precum aplicația Zero la Mie, care ajută șoferii să testeze dacă se încadrează în parametrii legali pentru a se urca la volan, Don't Drink and Walk (adresată pietonilor), respectiv platforma Despre Alcool, cu materiale legate de consumul responsabil.
La rândul său, Radu Gâtan, Comisar Șef de Poliție, Director Adjunct Direcția Rutieră, a arătat că România ocupă în continuare un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește evenimentele rutiere, dar se remarcă o scădere față de anii trecuți.
Astfel, anul trecut au fost înregistrate la nivel național 3.962 de accidente rutiere, cu 273 mai puține față de 2024, în urma cărora au decedat 1.296 de persoane (cu 182 mai puține decât în urmă cu un an), iar alte 3.136 au fost rănite grav.
De asemenea, Gâtan a anunțat câteva date privind utilizarea platformei prin care participanții la trafic pot transmite Poliției înregistrările camerelor video ale mașinii, cu scopul sancționării altor șoferi pentru o serie de abateri care țin de condusul agresiv. Astfel, în 2025 au fost 1.307 sesizări soluționate, din care 1.192 s-au soldat cu proces verbal de contravenție și 141 pentru necomunicarea datelor în urma solicitării acestora de către Poliție.
De asemenea, primăriile au identificat anul trecut, tot cu ajutorul camerelor video, 33.400 de abateri, inclusiv peste 100 pentru depășirea vitezei legale cu peste 50 km / oră (în 5 cazuri chiar cu mai mult de 70 km / oră).
Rezultatele integrale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” sunt disponibile pe www.desprealcool.ro în secțiunea de proiecte pentru prevenirea consumului de alcool la volan.
Metodologie
Studiul realizat de Cult Research are la bază o analiză comparativă a 6 sondaje realizate la nivel național începând cu anul 2008, prin metoda CATI (interviuri telefonice), în rândul posesorilor de permis auto. În 2026, cercetarea a fost realizată printr-o anchetă sociologică cantitativă, pe un eșantion de 1.200 de conducători auto activi, în perioada 24 martie – 10 aprilie. Chestionarul utilizat reprezintă o actualizare a instrumentului de cercetare dezvoltat în 2018, acoperind teme precum percepțiile asupra traficului, viteza, comportamentele de risc, purtarea centurii de siguranță, consumul de alcool la volan și agresivitatea în trafic, precum și aspecte socio-demografice și legate de experiența de condus. Pentru ediția 2026, anumite rezultate sunt raportate la întregul eșantion de respondenți, pentru a facilita interpretarea publică a datelor și comparabilitatea acestora.În plus, ediția din 2026 include întrebări suplimentare privind comportamentul bicicliștilor și al utilizatorilor de trotinete, precum și consumul de substanțe psihoactive la volan.
