Doar patru țări membre ale Uniunii Europene (UE), printre care nu se numeră și România, și-au depus planurile pe termen lung privind energia și schimbările climatice la termen, Comisia Europeană intenționând să le reamintească restanțierilor obligațiile lor legale în cadrul reuniunilor ministeriale informale. România nu se află printre statele care și-au prezentat proiectele la timp.
Anul trecut, România a fost acuzată că a depus la Bruxelles Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 (PNIESC) pe 31 octombrie 2023, cu trei luni întârziere, motiv pentru care autoritățile de la Bruxelles "au avut timp limitat pentru a-și întocmi evaluarea" și a face recomandări.
Până pe 30 iunie, statele membre UE erau obligate din punct de vedere legal să își prezinte planurile naționale privind energie și clima până în 2030.
“Am primit doar patru planuri”, a declarat luni, 1 iulie, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Euractiv.
Țările care au depus la timp documentele au fost Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca, acoperind 8% din emisiile blocului.
Trimiterea planurilor către Bruxelles este o „obligație legală” a țărilor UE, a avertizat oficialul european.
Cu toate acestea, Comisia Europeană ezită să dea în judecată imediat statele membre pentru această încălcare a regulamentului UE.
„Ca prim pas”, Comisia intenționează să discute problema „în regim de urgență” cu miniștrii la reuniunile informale ale miniștrilor Mediului și Energiei „care au loc în această lună”.
Franța este într-un conflict deschis cu CE din cauza rolului acordat energiei nucleare în tranziția energetică, iar în alte state, precum Austria au loc alegeri în toamnă, iar mesajul transmis de alegătorii europeni la europarlamentare a arătat că prioritățile lor diferă de cele ale tehnocraților de la Bruxelles.
În plus, statele din Europa Centrală și Est au propriile rețineri privind cruciada ecologistă a UE.
Pentru a crește ponderea surselor regenerabile în mixul energetic al unei țări, este necesar să se investească semnificativ în rețelele de transport și distribuție, în soluții de stocare și rețelele inteligente, ceea ce s-ar transfera imediat în prețul energiei, prin creșterea tarifelor de distribuție și transport aprobate de autoritățile naționale de reglementare.
Directorul Centrului pentru Transport și Energie (CDE) din Cehia, Barbora Urbanova, susține că există însă și alți factori care îngreunează tranziția energetică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Aceasta include „o lipsă de înțelegere a oportunităților și a beneficiilor pe care le aduce tranziția energetică, un sentiment persistent că politica climatică este impusă din exterior, de la Bruxelles, o industrie tradițională intensivă în emisii și dependență de cărbune, dar și o performanță economică mai scăzută în comparație cu țările occidentale și frica de sărăcire”.
