Guvernul a aprobat finanțarea cu suma totală de jumătate de miliard de lei, din Fondul de Mediu, alimentat cu încasări din vânzări de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit României de către UE, a mai multor proiecte de investiții ale companiei de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale.
”Alocăm azi 500 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru modernizarea și extinderea rețelei de gaze naturale. Sunt trei gazoducte importante în Giurgiu, Vâlcea și, în special, cel dintre Mehedinți și Caraș-Severin”, a anunțat premierul Ciolacu.
Proiectele Transgaz care vor primi finanțare nerambursabilă din sursa menționată sunt conducta Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa (finanțare de la stat de 229,1 milioane lei), conducta Mihai Bravu - Siliștea (169,1 milioane lei) și conducta Tetila - Horezu - Râmnicu Vâlcea (101,7 milioane lei).
Finanțarea din Fondul de Mediu a devenit posibilă din punct de vedere juridic după ce, la finalul lunii iunie, Executivul a decis prin ordonanță de urgență să includă reabilitarea și extinderea rețelei de conducte operate de Transgaz printre proiectele finanțabile din Fond, cu argumentul că s-a constatat ″necesitatea utilizării tuturor instrumentelor existente la nivel național pentru întărirea infrastructurii de transport de gaze naturale, element cheie în procesul de decarbonizare, prin înlocuirea centralelor pe cărbune cu cele pe gaz, în scopul întăririi infrastructurii critice de interes național″.
Executivul a precizat atunci că ″investițiile în infrastructura de transport gaze naturale avute în vedere pentru finanțare îndeplinesc cumulativ prevederile din Orientările din 2022 (ale Comisiei Europene – n.r.) privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, încadrându-se în infrastructura energetică considerată monopol natural, fără a implica ajutor de stat″.
Pe de altă parte, după cum a relatat Profit.ro, UE a devenit mult mai reticentă față de finanțarea din fonduri europene a proiectelor legate de gaze naturale.
″În ceea ce privește finanțarea investițiilor din Fondul de Modernizare, având în vedere ultimele două sesiuni ale Comitetului pentru Investiții, aprobarea la finanțare a propunerilor de investiții de către BEI/COM este din ce în ce mai restrictivă, iar finanțarea proiectelor neprioritare este din ce în ce mai dificilă în contextul revizuirii Directivei ETS și diminuării procentului fondurilor alocate investițiilor neprioritare.
Relevantă în acest sens este aprobarea la finanțare a propunerilor de investiții neprioritare transmise de România constând în proiectele ce vizează conductele de transport gaz ale Transgaz SA, procentul de finanțare aprobat pentru acestea fiind nesemnificativ: 12% pentru investiția Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru, și 21% pentru investiția Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor″, se afirmă într-un memorandum adoptat de Guvern în luna mai.
În noiembrie anul trecut, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a reproșat public Comisiei Europene faptul că operatorului român i-a fost refuzată solicitarea de finanțare din Fondul de Modernizare al UE pentru proiecte de construire de conducte în valoare totală de peste jumătate de miliard de euro.
″N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia. Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani.
Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare. Asta pentru că proiectele noastre nu au fost aprobate la finanțare. Mă întreb de ce și nu mă întreb numai eu, ci și alți factori de decizie din România. În cele din urmă, vom găsi banii necesari și vom construi conductele, însă ar fi fost bine să putem lua finanțare din Fondul de Modernizare. Asta pentru că România a pierdut mult când am scos din funcțiune termocentralele pe cărbune″, a declarat atunci Sterian.
