Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră a fost modificat oficial, la București, la cea de-a 8-a reuniune ministerială a țărilor participante la înțelegere.
Modificarea a fost necesară pentru punerea în acord a tratatului cu legislația Uniunii Europene.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″Astăzi, miniștrii Energiei din cele 4 state au semnat un protocol de amendare a acordului, care clarifică faptul că legislația europeană și obligațiile care decurg din calitatea României și Ungariei de state membre (UE – n.r.) prevalează față de prevederile acordului. (...) Nu în ultimul rând, s-au purtat discuții despre posibilitatea alăturării Bulgariei la studiul de fezabilitate și la proiectul de infrastructură″, a transmis ministerul de resort din România.
Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
După cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană transmisese oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea Acordului cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles solicitase adăugarea în textul înțelegerii interstatale a unei prevederi care să stipuleze că ″Prevederile prezentului acord (...), în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii″.
Tot astăzi, cu aceeași ocazie, operatorii de transport și sistem din cele 4 țări au semnat acordul asociaților în vederea înființării companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company.
Pentru participarea Transelectrica la capitalul companiei joint-venture a fost nevoie de aprobarea acționarilor operatorului, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). Propunerea a fost adoptată în AGA extraordinară a Transelectrica de luna trecută.
Joint-venture-ul (JV) își va avea sediul social în România, la București, și va fi organizat ca societate cu răspundere limitată (SRL). Operatorii de transport și sistem din țările participante la proiect vor deține cote egale în societate, fiecare urmând să contribuie cu capital de cel mult 1 milion de euro și să propună câte un administrator, conform Transelectrica.
″Acest proiect de infrastructură energetică are o importanță majoră pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. Acesta va interconecta piețele de energie din zona Mării Negre, asigurând diversitatea surselor de aprovizionare. Diversitatea surselor de aprovizionare conduce în primul rând la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii. Totodată, proiectul va contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere faptul că va transporta în principal energie din surse regenerabile. Între țările noastre există numeroase complementarități, ceea ce ne conduce la acest efort comun pentru a construi un proiect de anvergură de care avem cu toții nevoie.
Este și o importantă victorie diplomatică a României, care va găzdui compania de proiect, asumându-și rolul de lider în sectorul energetic regional. De altfel, proiectul a fost lansat în decembrie 2022 la București. Felicit Transelectrica pentru pasul ambițios de astăzi. Primele rezultate ale studiului de fezabilitate pentru această investiție vor fi prezentate la Baku, cu ocazia COP29, în luna noiembrie″, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
A mai fost anunțată alăturarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării din România la proiect, urmând a fi evaluată posibilitatea includerii în studiul de fezabilitate a unei noi componente, constând într-un cablu de fibră optică care va conecta cele 4 țări și în privința fluxurilor de date. În următoarea perioadă urmează a se identifica soluțiile de implementare a acestei dezvoltări, a precizat Ministerul Energiei.
O primă etapă a studiului de fezabilitate, tehnico-economică, a fost finalizată deja de firma italiană CESI, contractată în acest scop de către operatorul sistemului energetic din Georgia, care a transmis că rezultatele sunt încurajatoare. Urmează studii geotehnice și geofizice cu privire la platforma continentală a Mării Negre, plus studii de impact de mediu și social, pentru care operatorul a contractat un împrumut de peste 32 milioane euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).
Operatorul de transport și sistem georgian, Georgian State Electrosystem, a declarat că rezultatele analizei tehnico-economice includ o estimare de costuri și o schiță de traseu, fără însă să dea detalii despre acestea. Potrivit unei estimări preliminare mai vechi a georgienilor, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
