Nu e clar de ce viruși ne vor apăra măștile la vreme de vară, dar prelungirea etapei de purtare a acestora este de așteptat să aibă un impact epiodemiologic minim, într-un răstimp în care țara mai degrabă va arăta sluțită de nebunia COVID-ului. Peste tot pe unde ne vom uita nu vom mai avea semeni, ci paiațe parcă desprinse din șirurile de dănțuitori ale ritualurilor păgâne.
România, ca un imens spital, în care toți să arătăm de ca și când am intra în sala de operație, ca un ghetto dintr-un film despre un viitor distopic în care vom fi distrus tot ce era în jurul nostru.
Îmi amintesc de faptul că undeva în luna martie, când eram încă departe de isteria măștilor, am auzit citat un medic din străinătate care spunea că efectul purtării măștilor este minim pentru prevenirea răspândirii bolilor virale, dar provoacă mai degrabă propagarea unor stări de anxietate în rândul populației, în condițiile în care în locul chipurilor umane prietenoase avem figuri acoperite, asociate intervențiilor care presupun pericole precum operațiile chirurgicale sau desantul în zone contaminate.
Este ce trăim în momentul de față. Nu este clar de ce ne apără măștile, dar avem un peisaj urban dezolant, întâlnit până acum doar în proiecțiile cinematografice care zugrăvesc perioade de catastrofă. Este un veritabil „freaky show” național, un carnaval al ciudaților, menit doar să adâncească o atmosferă de angoasă indusă de o media panicardă.
Gradul dovedit de penetrare al virusului este pentru 0,10% din populație, iar dacă din numărul total de cazuri substragem persoanele care nu au avut nici măcar simptomele unei simple răceli, deja procentajul este cu încă un zero după virgulă. Cu toate acestea, alegem să schimonosim tabloul orașelor românești la vremuri care se arată totuși tot mai clar că nu sunt de criză.
Cică ar trebui să ne punem măștile de ca și când uzual ne-am scuipa unii pe alții în gură... Virusul nu zboară precum ninja din filmele anilor ’80. Se transmite prin salivă sau particule emise în aer. Ideea că fără mască am hali cu toții coronavirus în stânga și în dreapta este prostească.
Poate punctual o mască, ici și colo, va preveni vreo infectare, dar ca efect total în împiedicarea răspândirii molimei, spectacolul păpușilor ambulante nu merită a fi ținut prea mult prin târg. Este „freaky showul” de care nu avem nevoie.
Totuși, cât poți sta cum masca pe gură?!
„Nu am să pot să lucrez cu masca pe mufă!” Este primul lucru care mi-a venit în minte când am văzut mirobolanta alcătuire a stării de alertă. „Mi se aburesc ochelarii, nu o să am oxigen... E boala curată...” Ideea că îți acoperi căile respiratorii cu o mască și totul ar fi normal este absurdă. Poți face asta temporar sau pe parcursul unei intervenții, dar nu să stai ore întregi.
Statul a trasat obligația, dar nu a dat și limite. Angajații ar trebui să ia pauze de oxigenare, după cum fumătorii „se duc la țigară”... Cât de dese trebuie să fie acestea? Trebuie să venim și cu tubul de oxigen de acasă? De unde toată această nebunie?! De facto, nici nu se poate. Am intrat în magazine, în sedii de bănci, în companii de telefonie. Personalul are măști... Le poartă... sub bărbie! Nu poți lucra ore întregi cu respirația îngreunată!
CITEȘTE ȘI Constituția Bunului SimțLa Campionatul Mondial de Fotbal desfășurat în SUA în anul 1994, naționala Boliviei a avut prima participare după 1950. Nici nu a mai revenit de atunci la vreun turneu final. Secretul calificării? O victorie în grupa preliminară cu 2-0 în fața Braziliei pe teren propriu. Capitala La Paz este situată la 3,64 kilometri înălțime, iar fotbaliștii brazilieni, campioni mondiali doar un an mai târziu, s-au sufocat cedând victoria unor adversari mai obișnuiți cu respirarea aerului slab oxigenat. S-au prăbușit către final, primind golurile în minutele 88 și 89, de la o echipă a Boliviei pe care cu o lună mai târziu au învins-o cu 6-0. Greu fără oxigen!
În România, un drum cu trenul de la Botoșani, Arad sau Timișoara durează 8-10 ore. Călătorii trebuie să stea în tot acest timp cu masca pe figură? Unde iau pauza de oxigenare? „Atenție! Am ajuns la destinația finală, Gara de Nord. Toți pasagerii care nu s-au asfixiat sunt invitați să coboare din vagoane!”
La examenele naționale este vorba că elevii ar trebui să se prezinte cu mască. La triere, la așteptarea subiectelor, în cele 3 ore de susținere a extemporalului... Adică, 4-5 ore cu căile de respirație semiobturate.
Faceți acest experiment! Puneți o mască pe un foen. Veți vedea în ce fel reacționează aparatul electrocasnic. Se simte cum însuși motorul acestuia este solicitat. Dar aceleași măști ar trebui să fie ținute cu orele pe față de copiii românilor!
Cât putem prelungi perioada izolărilor și purtării măștilor fără a provoca alte pagube
O altă chestiune pe care autoritățile nu o spun este cât putem prelungi această etapă a izolărilor și purtării măștilor. Imunologia de bază spune că este bine ca organismul uman să păstreze flora normală și să facă schimb de bacterii cu mediul înconjurător. Pentru copii este chiar esențial pentru a-și construi aparatul imunitar. Sub acest aspect, copiii trebuie să fie împreună.
Este exact ce ne lipsește acum. Așadar, nimeni nu ne spune cât timp putem sta departe unii de alții, cu măștile pe figură, fără a ne slăbi sistemul imunitar, dar și ce se va întâmpla când, odată reuniți, copiii vor schimba într-un interval de timp foarte condensat un număr mare de viruși și bacterii.
Vine vara bine-mi pare, fără mască ești o floare
Apropo. Vine vara! De când este sezon gripal? Are vreun sens să defilăm cu măștile la gură? Fetele frumoase își irosesc un an al tinereții fără a sclipi în fața celorlalți? Vom vedea în contrapartidă o inflație a fustelor mini, a blugilor tăiați, bucilor și sânilor etalați în decolteu? Vor sta cu toții cu masca la peste 30 de grade Celsius?
Tot mai mulți români își dau seama că nu se poate. Am văzut că este o tendință în creștere aceea a cetățenilor de a-și abandona masca atunci când merg pe stradă. Parcă își spun: destul că le purtăm în spațiile închise; măcar în aer liber să scăpăm de ele. În special părinții reclamă că sunt copiii mici cei jenați să le poarte și le resping.
Și chiar nu are rost. Să vedem pe străzi chipuri de oameni frumoși, să ne vedem semenii zâmbind, să empatizăm cu ei, să fim oameni! Spectacolul dezagreabil al ciborgilor religiei COVID-ului trebuie denunțat ca „freaky showul” care sluțește România.