Autori

Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) ar urma să fie aplicat de angajator doar în urma acordului salariaților, prevede un amendament adoptat de o comisie parlamentară, la inițiativa senatorului PSD Titus Corlățean. Modificarea are însă șanse slabe să fie adoptată rapid, de actuala majoritate parlamentară.

Operatorii economici pe pierdere din subordinea, sub autoritatea sau aflați în coodonarea ministerelor și altor autorități publice centrale înregistrau, până la data de 30 septembrie 2020, pierderi contabile și plăți restante însumând aproape 6 miliarde lei. Până la finele lunii februarie, companiile de stat trebuie să prezinte un plan aprobat de reorganizare, restructurare și redresare financiară.

Guvernul a stabilit, miercuri, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, rezultând un salariu minim net lunar de 1.386 lei, după cum a relatat în premieră Profit.ro. În ședința de vineri, Guvernul va rectifica însă hotărârea astfel încât firmele să poată aplica majorarea la veniturile salariaților pentru toată luna ianuarie.

Guvernul a stabilit, miercuri, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut va crește din ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei, rezultând un salariu minim net lunar de 1.386 lei, după cum a relatat în premieră Profit.ro. Potrivit proiectului de hotărâre pentru majorare, Guvernul a luat în calcul, la stabilirea noului nivel al salariului minim, o rată a inflației de 2,2% și creșterea reală a productivității muncii pe persoană de 0,8% în anul 2020.

În contextul în care guvernul condus de Florin Cîțu pregătește modificări ale actelor normative astfel încât statului să i se permită înstrăinarea unor dețineri ale statului la companii, contrar unei legi adoptate de Parlament în conetxtul pandemiei, CFA România și Asociația Analiștilor Financiari Bancari dn România spun că mutări în acest sens ar fi benefice pentru piața de capital din România.

România va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro, relevă o comunicare oficială analizată de Profit.ro și redactată la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.

După ce Parlamentul a decis, anul trecut, să respingă amendarea legii, inițiate de PSD, prin care care a fost interzisă înstrăinarea participațiilor statului la companii, acum Guvernul Cîțu pregătește abrogarea în întregime a legii respective.

Proiectul de buget pentru 2021 va fi înaintat Parlamentului de către Guvern la începutul lunii februarie, a anunțat premierul Florin Cîțu, care a cerut miniștrilor să prezinte planuri de redresare pentru companiile de stat cu pierderi, din subordine, și totodată situația cu proiectele de investiții finanțate de la bugetul de stat.

Funcțiile de prefect și subprefect vor fi de demnitate publică, astfel că persoanele numite în aceste funcții vor putea fi membri de partid, prevede un proiect de ordonanță de urgență. În schimb, la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. În proiect Guvernul Cîțu a introdus o prevedere pe care nici fosta majoritate parlamentară PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Premierul Florin Cîțu a anunțat luni că sectorul HoReCa va fi scutit de plata impozitului specific ”până în martie”, Guvernul urmând să adopte în scurt timp și schema de compensare a pierderilor pentru firmele din domeniu și continuarea acordării voucherelor de vacanță în 2021.