Funcțiile de prefect și subprefect vor fi de demnitate publică, astfel că persoanele numite în aceste funcții vor putea fi membri de partid, prevede un proiect de ordonanță de urgență. În schimb, la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. În proiect Guvernul Cîțu a introdus o prevedere pe care nici fosta majoritate parlamentară PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.
De ce este important: În Acordul de Guvernare 2020-2024, încheiat în data de 21 decembrie între partidele aflate acum la guvernare - Partidul Național Liberal, Alianța USR-PLUS și Uniunea Democrată Maghiară din România - a fost inclus următorul angajament: ”Ne asumăm să propunem oameni profesioniști, cu experiență relevantă pentru domeniul pe care-l vor gestiona și cu o bună reputație. Vom descuraja nepotismul și clientelismul, vom acționa cu imparțialitate și vom respecta principiul competenței pentru ocuparea funcțiilor publice prin concurs”.
Guvernul a discutat, miercuri, în primă lectură, o ordonanță de urgență pentru modificarea statutului prefectului, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, în acest context, că se renunță astfel la o ”ipocrizie” și se pune în practică un obiectiv al programului de guvernare cu care a fost investit noul Executiv.
Potrivit proiectului de ordonanță, analizat de Profit.ro, pentru a fi numiți în astfel de funcții, printre alte condiții, prefecții și subprefecții trebuie să dețină studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă și să fi absolvit programe de formare specializată, în vederea numirii într-o funcție de prefect sau subprefect și organizate de Institutul Național de Administrație.
Proiectul ordonanței discutate prevede însă că poate fi numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiția ca în termen de maximum 2 ani de la data emiterii actului de numire în funcție să absolve un astfel de program, precum și o persoană care a ocupat cel puțin un mandat întreg funcția de senator sau deputat.
Această din urmă prevedere, care instituie un priviliegiu pentru parlamentari, a mai fost inițiată în Parlament, la discutarea inițială a Codului administrativ, aprobat în cele din urmă prin ordonanță de urgență în 2018. În forma din Parlament, Codul prevedea că, spre deosebire de alți candidați la o astfel de funcție, parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără concurs și fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați. Foștii guvernanți PSD au renunțat însă la promovarea unei astfel de prevederi.
În schimb, la nivelul instituției prefectului se înființează funcția de secretar general al instituției prefectului, iar acesta asigură conducerea operativă a acestei instituții.
Secretarul general va fi înalt funcționar public, absolvent de studii superioare juridice, administrative, economice sau tehnice și se subordonează nemijlocit prefectului.
Ordinele prefectului vor fi contrasemnate de către secretarul genera! al instituției prefectului.
Salarizarea funcției publice de secretar general al instituției prefectului va fi la nivelul salarizării funcției publice de director general din cadrul administrației publice centrale de specialitate.
Proiectul de ordonanță mai prevede că, în fiecare județ, respectiv în municipiul București funcționează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituției prefectului și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în județul respectiv sau în municipiul București, după caz.
În maxim 15 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, funcțile publice de prefect și subprefect se vor transforma în funcții de demnitate publică și ocuparea acestora se va face în condițiile menționate.
În perioada menționată, funcțiile de prefect și subprefect vor rămâne însă funcții publice din categoria înalților funcționari publici, iar numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum și sancționarea disciplinară a prefecților si subprefecților se va face, în continuare, de către Guvern.
În cele 15 zile, înalților funcționari publici numiți definitiv până la împlinirea acestui termen în funcțiile publice de prefect și subprefect, li se aplică una dintre următoarele măsuri:
a) mobilitate într-o funcția publică din categoria înațților funcționari publici;
b) transfer într-o funcție publică din categoria funcțiilor publica de conducere sau execuție;
c) mutare definitivă într-o funcție publică din categoria funcțiilor publice de conducere sau execuție;
d) eliberarea din funcția publică, dacă nu a ocupat o altă funcția publică, iar preavizul aplicabil în această situație este de 3 zile.
La data eliberării din funcția publică, înalții funcționari publici care au ocupat funcțiile publice de prefect și subprefect intră în corpul de rezervă gestionat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
