În contextul în care guvernul condus de Florin Cîțu pregătește modificări ale actelor normative astfel încât statului să i se permită înstrăinarea unor dețineri ale statului la companii, contrar unei legi adoptate de Parlament în pandemie, CFA România și Asociația Analiștilor Financiari Bancari dn România spun că mutări în acest sens ar fi benefice pentru piața de capital din România.
De ce este important: Considerând că efectele negative în plan economic determinate de starea de urgență și de criza COVID-19 se vor prelungi pe o perioadă mai lungă, PSD a inițiat un proiect de lege care impune interdicția de a înstrăina orice participație a statului la companiile și societățile naționale, bănci și diverse alte societăți, pentru o perioadă de 2 ani, după cum a relatat anterior Profit.ro. La începutul lunii iunie, Parlamentul a adoptat proiectul, care a fost promulgat în august de președintele Iohannis, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de PNL.
Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae, cu susținerea mai multor colegi de partid.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Un avantaj anticipat al modificării actualei legi este că ar putea să aducă societăți la bursă în următorii 2 ani. Mutări preconizate de noul guvern, în sensul modificării unei legi promovate în anul 2020 de Parlamentul dominat de PSD, sunt considerate benefice, conform unor mesaje dinspre mediul financiar, care așteaptă o dinamizare a pieței de capital. „Abrogarea prevederilor Legii 173/2020 prin care se interzice vânzarea de acțiuni pe care statul le deține la companii și societăți naționale, pe o perioadă de doi ani, poate conduce la dezvoltarea pieței de capital”, spune un comunicat comun al CFA România și al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). „Sunt așteptate noi listări, care vor aduce beneficii pieței de capital și economiei în ansamblu. Companiile listate se supun unor reguli de transparență și guvernanță corporativă care vor crește performanța acestora pe termen mediu și lung.”
După ce Parlamentul a decis, anul trecut, să respingă amendarea legii, inițiate de PSD, prin care care a fost interzisă înstrăinarea participațiilor statului la companii, acum Guvernul Cîțu pregătește abrogarea în întregime a legii respective, așa cum anunța Profit.ro.
„Listările pot aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, ajutând economia să se recupereze după acest an greu încercat", mai spune comunicatul celor 2 asociații. "Listarea companiilor de stat eligibile ar reduce necesarul de finanțare din partea statului, lăsând loc pentru finanțarea altor proiecte de investiții."
Guvernul Orban adoptase ordonanța de modificare astfel încât interdicția să vizeze doar "acțiunile", nu și alte tipuri de active. Vechea majoritate PSD din Parlament a respins ordonanța, iar, după ce Curtea Constituțională a decis că respingerea respectă normele constituționale, președintele Iohannis a retrimis recent legea de respingere a ordonanței noului Parlament, constituit într-o nouă majoritate, pentru reexaminare.
“Listarea companiilor de stat nu presupune renunțarea la controlul statului, având în vedere faptul că pot fi listate pachete minoritare, de 10%-20%” , spune Alexandra Smedoiu, președinte la CFA România, organizație a analiștilor financiari. „Este în interesul statului să aibă o referință reală a valorii companiilor pe care le deține, în calitatea sa de administrator al avuției publice, el fiind primul beneficiar din dezvoltarea ulterioară a companiei.”
“În general, performanța economiei unui stat este corelată cu dezvoltarea pieței de capital care poate asigura finanțarea pe termen lung a companiilor și antreprenorilor locali”, spune Daniela Ropotă, președinte la Asociația Analiștilor Finanicari-Bancari din România. „O piață de capital solidă ajută și la dezvoltarea industriilor conexe cum sunt fondurile de pensii, fondurile de investiții, companii de intermediere etc., acestea contribuind la dezvoltarea economică și bunăstarea țării.”
Ministerul Economiei, Virgil Popescu, a susținut atunci, la rândul său, că, din interpretarea dată legii de Curtea Constituțională, participația statului înseamnă atât acțiuni, cât și active, astfel că o serie de proceduri de restructurare în cazul companiilor de stat sunt blocate de noua lege.
Potrivit celor doi demnitari, toate societățile de stat care se află în proceduri de restructurare, insolvență, riscau să intre automat în faliment.
Prin urmare, Guvernul a amendat, la 1 octombrie, legea prin înlocuirea formulării ”participațiilor” cu formula ”acțiunilor”.
„Listarea unor participații minoritare în companiile de stat nu ar atinge nevoia de protejare a intereselor naționale în activitatea economică, ci dimpotrivă, ar oferi un cadru în care companiile respective să devină mai performante, să câștige o vizibilitate sporită pentru mediul de afaceri și să contribuie la o creștere economică sustenabilă în România”, spune comunicatul comun al celor 2 asociații.
PSD nu a fost de acord cu modificarea, astfel că, după doar o săptămână, la 7 octombrie, comisia de buget din Senat, controlată tot de social-democrați, s-a reunit și a întocmit raport de respingere a ordonanței, raport care a fost adoptat în aceeași zi de plenul Senatului.
La o săptămâna de la votul din Senat, și Camera Deputaților, prin votul PSD, UDMR, Pro România, dar și PMP, a stabilit respingerea ordonanței de urgență a Guvernului.
Și la dezbaterea din Camera Deputaților, PSD a acuzat Guvernul că vrea să vândă sau privatizeze companii de stat, în timp ce PNL a acuzat PSD că dorește ca lichidatorii companiilor aflate în proces de restructurare să vândă, în mod direct, fără licitație, active ale acestor societăți.
Proiectul de respingere a ordonanței a fost atacat ulterior de Guvernul Orban la Curtea Constituțională, care, la finele lunii decembrie, a respins contestația Executivului și a decis că legea de respingere respectă normele constituționale.
După decizia CCR, șeful statului a retrimis proiectul de respingere a ordonanței Guvernului pentru a fi reexminat de Parlamentul în care PNL, împreună cu USR-PLUS și UDMR, deține majoritatea.
”În opinia noastră, interzicerea unor operațiuni de transfer, precum cele prevăzute de art. 241 din OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților, aprobată prin Legea nr. 44/1998 (care asigurau fluidizarea activității economice a unor operatori economici la care statul are calitatea de acționar sau evitarea riscului falimentării sau scăderii drastice a capacităților de producție a societăților comerciale deținute de stat), poate echivala, pe fond, cu o limitare a capacității operatorilor economici direct vizați de a acționa în vederea redresării și creșterii rezilienței, deosebit de importantă îndeosebi în contextul actual, ceea ce ar contraveni, în ultimă instanță, chiar obiectivului urmărit de legiuitor, și anume protejarea intereselor naționale în activitatea economică”, arată Klaus Iohannis.
Șeful statului mai atrage atenția că adoptarea ordonanței de urgență de Guvernul Orban a fost motivată și de necesitatea contracarării consecințelor generate de legea PSD asupra planurilor de restructurare elaborate de operatori care au în derulare ajutoare de stat, precum Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. sau Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A.
”În acest context, considerăm necesar ca, în cadrul reexaminării legii, Parlamentul să analizeze și să stabilească, în acord cu dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituție, și efectele pe care le va produce respingerea OUG nr. 166/2020 asupra calității de beneficiar de ajutor de stat al companiilor vizate, dar și asupra capacității de producție și/sau serviciilor oferite de acești operatori economici, în termen de standarde, costuri sau chiar disponibilitate, în lipsa unei posibilități de utilizare în condiții de maximă eficiență a ajutorului de stat deja acordat, sau care va fi acordat în decursul perioadei de 2 ani, pentru care Legea nr. 173/2020 a stabilit interdicțiile”, subliniază președintele în cererea de reexaminare.
