Statul român ar putea fi obligat, în procesul pe care îl are la tribunalul Băncii Mondiale (BM) cu Gabriel Resources, să continue proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. "Dacă decizia este una nemonetară și va privi continuarea implementării investiției, atunci va trebui să ne supunem acelei decizii. Va trebui să găsim calea legală să o punem în aplicare", a spus ministrul.
Compania a emis mesajul după ce prețul acțiunilor sale a crescut cu peste 15% vineri, pe fondul apariției unor informații potrivit cărora Guvernul României se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul și să fie obligat să plătească despăgubiri de cel puțin 2 miliarde de dolari.
Acțiunile companiei canadiene Gabriel Resources au crescut cu peste 15% pe bursa din Toronto, după ce a fost anunțat că România poate pierde procesul.
România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington care arbitrează disputa de miliarde de dolari dintre Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat din Munții Apuseni, și statul român, a anunțat termenul-limită definitiv până la care va emite decizia în această speță.
Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile, de pe lângă Banca Mondială, la care este arbitrat litigiul dintre Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și statul român, a declarat procedura închisă, urmând să emită sentința în acest caz.
Compania canadiană Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat din Munții Apuseni, vrea să atragă până la 4,75 milioane de dolari de la investitori printr-un plasament privat, fonduri ce vor fi folosite pentru acoperirea unor costuri legate de procesul de arbitraj cu România și finanțarea capitalului de lucru.
Cheltuielile totale cu avocați și experți ale companiei canadiene Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), în procesul de 4,4-4,8 miliarde de dolari pe care îl are cu statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID), de pe lângă Banca Mondială, se ridică la 63,96 milioane de dolari, sumă pe care reprezentanții companiei au cerut instanței să o acorde în totalitate, potrivit documentelor consultate de Profit.ro. Pe de altă parte, statul român a cheltuit de câteva ori mai puțin și cere, de asemenea, tribunalului să îi fie recunoscute și despăgubite costurile respective. În aprilie, tribunalul a anunțat că începe să lucreze la pregătirea deciziei, însă nu există un termen până la care să fie anunțată.
Procedura de arbitraj durează de aproape 8 ani, fiind inițiată în iulie 2015.
Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vrea să atragă 5,6 de milioane de dolari de la investitori, bani ce ar urma să fie folosiți pentru acoperirea unor costuri legate de procesul de arbitraj cu România și finanțarea capitalului de lucru.
Declarații publice din vară ale președintelui Klaus Iohannis, premierului de atunci Florin Cîțu, ex-vicepremierului Dan Barna și fostului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, pe subiectul înscrierii peisajului minier Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se numără printre probele noi cu care Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat, vrea să își susțină pretențiile de miliarde de dolari față de statul român în cadrul procedurii de arbitraj derulate în această speță la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Gabriel Resources spune că, potrivit informațiilor sale, propunerea României de includere a peisajului cultural Roșia Montană în patrimoniul UNESCO va fi analizată la întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial care va avea loc în format parțial online luna viitoare la Fuzhou, în China, în perioada 16-31 iulie.
Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, care cere despăgubiri de 4,8 miliarde dolari statului român într-un arbitraj derulat la Washington, a numit în Consiliul său de Administrație trei noi membri independenți non-executivi: pe un fost director de afaceri corporative al gigantului produselor de lux Louis Vuitton, pe una dintre cele mai influente femei-executiv din industria minieră și financiară a Americii de Nord, totodată soția unui notoriu "guru" al investițiilor de pe Wall Street, precum și pe unul dintre directorii unui grup minier multinațional implicat într-un proiect, de asemenea controversat, de extracție de aur cu cianuri, în Armenia, cu o evoluție similară cu a celui de la Roșia Montană, grup aflat în faliment.
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat vineri că a luat decizia ca procedura de a înscrie situl Roșia Montană în lista patrimoiului mondial UNESCO să fie reluată, iar notificarea oficială va fi depusă în aceeași zi, care este și termenul limită pentru declararea acestei intenții.
Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a atras 18,7 de milioane de dolari de la investitori, bani ce vor fi folosiți pentru acoperirea unor costuri legate de procesul de arbitraj cu România și finanțarea capitalului de lucru.
Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vrea să atragă 20 de milioane de dolari de la investitori, bani ce ar urma să fie folosiți pentru acoperirea unor costuri legate de procesul de arbitraj cu România și finanțarea capitalului de lucru.
RMGC a înaintat ANRM în martie cerere de prelungire a valabilității licenței, în contextul în care compania spune că "și-a confirmat în mod consistent voința de a intra într-un proces de consultare cu autoritățile române în scopul ajungerii la o rezolvare amiabilă a disputei arbitrale de la ICSID sau la un aranjament care să permită grupului decompanii Gabriel Resources să dezvolte proiectul auro-argintifer Roșia Momtană din România".
Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 5 ani a duratei de valabilitate a licenței de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană. Licența a intrat în vigoare în urmă cu 20 de ani, în 1999, și urmează să expire luna viitoare, pe 21 iunie.
Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vrea să atragă până la 20 de milioane de dolari de la acționari printr-un plasament privat la care vor participa inclusiv “persoane din interiorul companiei”, fondurile urmând să fie folosite pentru acoperirea costurilor cu litigiul împotriva statului român și pentru finanțarea capitalului de lucru. Acțiunile companiei s-au depreciat cu peste 12% pe bursa din Calgary.
Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și-a majorat la aproape 4,8 miliarde de dolari pretențiile financiare ridicate împotriva României în procesul de la Washington privind proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană.
Statul român respinge acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și arată, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.
Potrivit datelor Gabriel Resources, salariul anual brut de bază al lui Dragoș Tănase ca director general al RMGC este de 408.688 dolari canadieni (circa 1,27 milioane lei pe an, respectiv 106.000 lei pe lună). Fostul CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, avea, înainte de a părăsi compania, un salariu anual brut de bază de 735.311 dolari canadieni.
La începutul lunii iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internațional în curs. "Noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu", a susținut ministrul Culturii, George Ivașcu.
Calculele se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu consemnat în iunie 2010.