Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 5 ani a duratei de valabilitate a licenței de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană.
Licența a intrat în vigoare în urmă cu 20 de ani, în 1999, și urmează să expire luna viitoare, pe 21 iunie.
Legea minelor prevede că licențele de exploatare minieră sunt acordate pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani.
"Deși RMGC păstrează "deținerea nominală" a licenței, acțiunile și inacțiunile statului român au împiedicat înregistrarea de către RMGC a oricăror beneficii rezultate din deținere și, astfel, au lipsit licența de orice valoare. Cu toate acestea, licența expiră în iunie 2019 și, pentru a-și proteja integral drepturile și activele, RMGC a înaintat pe 8 martie 2019, în termenul legal de cel puțin 90 de zile până la expirare, o solicitare de prelungire. Nu există nicio garanție că ANRM va aproba prelungirea înainte de data expirării sau că o va aproba în general. Orice decizie adversă sau arbitrară a ANRM ar putea avea un impact material defavorabil asupra business-ului, activelor, perspectivelor, condiției financiare, rezultatelor operațiunilor și/sau prețului de piață al acțiunilor companiei", se arată în ultimul raport trimestrial al Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, cu peste 80% din capital.
Restul acțiunilor RMGC sunt deținute de compania românească de stat Minvest Roșia Montană, controlată de Ministerul Economiei. Demersul de solicitare a prelungirii licenței de concesiune a perimetrului Roșia Montană a fost aprobat și în AGA RMGC din aprilie, cu votul exclusiv al acționarului majoritar.
Contactate de Profit.ro, nici RMGC și nici ANRM nu au prezentat detalii suplimentare despre stadiul negocierilor purtate în vederea semnării unui act adițional de prelungire cu 5 ani a valabilității licenței și nici despre eventualul deznodământ al procedurii, până în momentul publicării acestui articol.
"Gabriel Resources va continua să se concentreze pe pregătirea pentru audierile din cadrul procedurii de arbitraj de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, programate să aibă loc în decembrie 2019, și pe reîntărirea argumentelor sale convingătoare în sprijinul solicitării de despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde dolari (canadieni, circa 4,8 miliarde dolari americani – n.r.)", a declarat CEO-ul Gabriel Resources, Dragoș Tănase.
Audierile de la Washington sunt programate să aibă loc în intervalul 2-13 decembrie 2019 și, deci, s-ar putea suprapune cu campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România de anul acesta.
Până atunci, în următoarele 2 luni, cele două părți vor trebui să depună noi întâmpinări și documente cu privire la demersul din cadrul arbitrajului prin care statul român susține că o decizie de anul trecut a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care statuează că prevederile din tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate între statele UE ce impun ca litigiile legate de aceste tratate să fie rezolvate în tribunale arbitrale internaționale, încalcă legislația europeană, ar trebui să fie aplicată parțial și în disputa Románia-Gabriel Resources, mai precis pretențiilor subsidiarei din Marea Britanie a companiei, formulate în baza tratatului de protejare a investițiilor semnate de statul român cu Marea Britanie.
Gabriel Resources susține, în documentele depuse la tribunalul ICSID, că i se cuvin despăgubiri de aproape 4,8 miliarde dolari de la România ca urmare a blocării proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, deși a investit efectiv în proiect, potrivit propriilor declarații, doar circa 760 milioane dolari. Calculele înaintate tribunalului se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu, consemnat în iunie 2010. În prezent, acțiunile companiei sunt cotate la mai puțin de 50 de cenți bucata.
Astfel, Gabriel Resources nu vrea să i se compenseze doar investițiile efective ale companiei în proiectul Roșia Montană, de circa 760 milioane dolari, ci de-a dreptul valoarea de piață a companiei rezultată din plasamentele și tranzacțiile cu risc asumat ale investitorilor în acțiunile companiei la data de 29 iulie 2011.
În replică, statul român a respins acuzațiile Gabriel Resources, potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și a arătat, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.
Dat fiind însă că Gabriel Resources a acuzat România doar de exproprierea investițiilor în proiect, nu și de întârzierea acestuia, ca variantă alternativă, și nu a estimat și solicitat daune și pentru această a doua variantă, compania nu este îndreptățită la niciun fel de despăgubiri, iar în consecință, tribunalul ar trebui să respingă reclamația și pretențiile Gabriel Resources și să oblige compania să-i deconteze statului român cheltuielile de arbitraj, se arată în contrapledoarie.
Gabriel Resources a anunțat că a finalizat în ianuarie anul acesta un plasament privat de titluri de valoare prin care a atras 20 milioane dolari de la acționari, fondurile fiind folosite pentru acoperirea costurilor cu litigiul împotriva statului român și pentru finanțarea capitalului de lucru.
Potrivit celor mai recente date disponibile, cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt firma americană de private equity Electrum Global Holdings, cu o participație de 15,7%, BSG Capital, fond controlat de miliardarul israelian Benjamin Steinmetz, cu 15,6%, compania minieră americană Newmont Mining, cu 13,2% și fondul de hedging Baupost Group, cu 14,8%.
