Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vrea să atragă până la 20 de milioane de dolari de la acționari printr-un plasament privat la care vor participa inclusiv “persoane din interiorul companiei”, fondurile urmând să fie folosite pentru acoperirea costurilor cu litigiul împotriva statului român și pentru finanțarea capitalului de lucru. Acțiunile companiei s-au depreciat cu peste 12% pe bursa din Calgary.
Gabriel Resources a ajuns la un acord definitiv cu unii dintre acționarii existenți privind desfășurarea unui plasament privat de acțiuni în valoare de până la 20 milioane de dolari (26,3 milioane dolari canadieni).
Compania vrea să vândă aproximativ 106,43 milioane de unități la un preț de 0,2575 dolari canadieni/unitate, fiecare unitate constând într-o acțiune nouă la companie și un certificat care conferă deținătorului dreptul de a achiziționa, într-un interval de cinci ani, încă o acțiune Gabriel Resources la un preț fix de 0,49 dolari canadieni.
Prețul de 0,2575 dolari canadieni este cu 25% sub cotația de 0,33 dolari canadieni la care au închis acțiunile companiei miercuri.
În total, Gabriel Resources va emite 212,851 milioane de acțiuni noi cu ocazia operațiunii, reprezentând aproximativ 55,4% din capitalul social existent.
Fondurile atrase vor fi folosite pentru plata cheltuielilor cu procesul itentant României, în care compania canadiană cere statului despăgubiri de aproape 4,8 miliarde de dolari pentru că a blocat proiectul aurifer de la Roșia Montană, precum și pentru finanțarea capitalului de lucru.
Plasamentul de unități nu va fi supus aprobării acționarilor minoritari, în conformitate cu regulamentele privind exceptarea de la această cerință a companiilor aflate în dificultate financiară.
Directorii independenți numiți de companie au stabilit că aceasta se află în “dificultate financiară gravă”, plasamentul fiind necesar pentru îmbunătățirea situației financiare.
Ca efect, acțiunile companiei s-au depreciat cu 12,12% pe bursa TSX Venture Exchange din Calgary, până la un preț de 0,29 dolari canadieni.
Gabriel Resources estimează că “persoane din interiorul companiei” vor subscrie până la 55,213 milioane de unități în cadrul plasamentului, echivalentul a 10,37 milioane de dolari. Diferența până la 106,43 milioane de unități va fi subscrisă de acționari existenți.
Principalii acționari ai Gabriel Resources erau, la finele anului trecut, firma americană de private equity Electrum Global Holdings, cu o participație de 15,7%, BSG Capital, fond controlat de miliardarul israelian Benjamin Steinmetz, cu 15,6%, compania minieră americană Newmont Mining, cu 13,2% și fondul de hedging Baupost Group, cu 14,8%.
Compania canadiană estimează că plasamentul privat de unități va fi încheiat în jurul datei de 31 decembrie.
Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Canadienii au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington în 2015, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie.
În iunie anul trecut, compania a anunțat că cere despăgubiri de 4,37 miliarde de dolari (5,7 miliarde dolari canadieni) de la statul român, pretențiile ridicate fiind revizuite recent la aproape 4,8 miliarde de dolari.
Statul român a respins acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și arată, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.
Dat fiind însă că Gabriel Resources a acuzat România doar de exproprierea investițiilor în proiect, nu și de întârzierea acestuia, ca variantă alternativă, și nu a estimat și solicitat daune și pentru această a doua variantă, compania nu este îndreptățită la niciun fel de despăgubiri. În consecință, tribunalul ar trebui să respingă reclamația și pretențiile Gabriel Resources și să oblige compania să-i deconteze statului român cheltuielile de arbitraj, se arată în contrapledoaria elaborată de echipa de avocați care reprezintă România în litigiul de la Washington.
În cadrul procesului, România trebuie să trimită un răspuns la noua documentație depusă de Gabriel Resources până pe 10 mai 2019. Ulterior, Gabriel Resources va trebui să răspundă, până pe 14 iunie 2019, la contestația României privind implicarea Gabriel Resources (Jersey) Ltd. în arbitraj în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie. În perioada 2-13 decembrie 2019 va avea loc o audiere la tribunal în care se va analiza justificarea pretenției la despăgubiri a Gabriel Resources.
Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații. De cealaltă parte, acționarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case și pe românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.
