Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile, de pe lângă Banca Mondială, la care este arbitrat litigiul dintre Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și statul român, ″lucrează intens″ în prezent la pregătirea deciziei în această speță.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Procedura de arbitraj durează de aproape 8 ani, fiind inițiată de companie în iulie 2015.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″În aprilie 2023, președintele tribunalului a comunicat părților că ultimele deliberări ale sale au avut loc în martie 2023 și că tribunalul lucrează intens pentru a pregăti decizia și a o livra părților în timp util″, a transmis Gabriel Resources.
Compania a avertizat însă că, cu toate acestea, regulile ICSID aplicabile în speță nu prevăd un interval precis de timp în care tribunalul trebuie să dea o decizie și că, în plus, instanța poate solicita efectuarea unor pași procedurali suplimentari.
″Orice decizie poate face obiectul unei cereri de anulare, deși, în baza regulilor ICSID, motivele de formulare a unei astfel de cereri sunt foarte limitate. Dacă Gabriel Resources va reuși să dovedească răspunderea României și va obține o decizie de plată de despăgubiri, compania va lua măsurile adecvate pentru a pune în executare o astfel de decizie și a contracara orice proceduri de anulare inițiate de România. Punerea în executare a unei decizii de plată de despăgubiri poate pune probleme materiale și poate dura mai mulți ani″, a mai precizat Gabriel Resources.
În urmă cu aproape 2 ani, în vara lui 2021, Gabriel Resources a sugerat într-un document depus la tribunalul de la Washington, unde este arbitrat litigiul său cu statul român, că s-ar mulțumi și cu circa un sfert din principalul sumei pe care a solicitat-o ca despăgubiri României pentru blocarea proiectului Roșia Montană, respectiv doar cu recuperarea investițiilor sale efective în proiect, estimate la 760 milioane dolari, la care s-ar adăuga dobânzi.
După cum a relatat Profit.ro, abordarea de bază a Gabriel Resources în cadrul arbitrajului este că i se cuvin despăgubiri egale cu valoarea de piață a companiei la Bursa din Toronto la data de 29 iulie 2011, moment în care presupusul prejudiciu cauzat de statul român ar fi devenit efectiv, plus dobânzi, ceea ce duce totalul pretențiilor companiei față de România la aproape 4,8 miliarde dolari.
Dezvoltatorul proiectului minier de la Roșia Montană solicită calcularea de dobânzi compuse (compound interest), adică, mai pe scurt spus, vrea "dobândă la dobândă". Cum funcționează acest mecanism? După primul an pentru care se datorează dobândă la o anumită sumă, respectiva dobândă se capitalizează, iar în următorul an, dobânda se aplică la suma superioară, rezultată în urma capitalizării. Mecanismul se repetă și în anii următori, până la scadență sau până la efectuarea plății, dobânda aplicându-se de fiecare dată la o sumă majorată anual prin capitalizare. Compania a cerut tribunalului ca dobânda aplicată să fie indicatorul LIBOR plus 4 puncte procentuale.
"În acest caz, România a expropriat investițiile Gabriel Resources printr-o serie de acțiuni desfășurate în timp. Aceste acțiuni au început pe 1 august 2011, când prim-ministrul, președintele, ministrul Culturii și ministrul Mediului au făcut declarații prin care au comunicat decizia Guvernului de a nu permite continuarea proiectului pe baza acordurilor deținute de Gabriel Resources și RMGC la acea dată și de a solicita ca termenii proiectului și acordurile semnate de stat cu privire la RMGC să fie renegociate, pentru majorarea beneficiilor financiare ale statului. Seria de acte și omisiuni care a urmat a culminat cu o expropriere, seria debutând cu certitudine, așa cum se vede limpede în retrospectivă, în august 2011, ceea ce indică că, pentru respectarea legii și a tratatelor de protejare reciprocă a investițiilor semnate de România cu Canada și Marea Britanie, lui Gabriel Resources ar fi trebuit să i se ofere compensații în sumă egală cu valoarea de piață a investițiilor sale de imediat dinainte, respectiv de pe 29 iulie 2011.
Nu s-au oferit compensații în această sumă – nu s-au oferit de altfel nici un fel de compensații – asta pe lângă enormele pierderi provocate Gabriel Resources prin confiscarea investițiilor sale. Nu doar că nu s-au oferit nici un fel de compensații. Nici măcar nu s-a recunoscut formal că se datorează compensații, dacă exceptăm declarațiile publice ale premierului Ponta care a arătat că proiectul îndeplinea toate condițiile pentru a fi autorizat și că se vor datora despăgubiri de miliarde dacă va fi respins. Mai mult, ca urmare a exproprierii investițiilor Gabriel Resources de către stat, fără nici un fel de compensații, statul s-a îmbogățit substanțial și în mod injust, întrucât beneficiază de roadele investițiilor extrem de substanțiale ale Gabriel Resources", a susținut compania în cadrul procedurii de arbitraj.
Gabriel Resources Ltd. Canada deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt fondurile de investiții Kopernik Global Investors, Tenor Capital Management, Electrum Global Holdings, Paulson&Co Inc. și The Baupost Group.
