Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a semnat cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) un act adițional la licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, care prevede prelungirea cu 5 ani a valabilității licenței, precum și majorarea de la 4% la 6% a redevenței percepute de stat din valoarea producției miniere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Licența a intrat inițial în vigoare în urmă cu 20 de ani, în 1999, și ar fi urmat să expire pe 21 iunie anul acesta, în caz de neprelungire. Legea minelor prevede că licențele de exploatare minieră sunt acordate pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani.
RMGC a înaintat ANRM în martie cerere de prelungire a valabilității licenței, în contextul în care compania "și-a confirmat în mod consistent voința de a intra într-un proces de consultare cu autoritățile române în scopul ajungerii la o rezolvare amiabilă a disputei arbitrale de la ICSID sau la un aranjament care să permită grupului decompanii Gabriel Resources să dezvolte proiectul auro-argintifer Roșia Montană din România", a transmis compania-mamă a RMGC, Gabriel Resources.
Potrivit sursei citate, la mijlocul lunii în curs, ANRM a prezentat RMGC un draft de act adițional la licență care prevedea, printre altele, prelungirea cu 5 ani a valabilității acesteia, precum și majorarea de la 4% la 6% a redevenței percepute de stat din valoarea producției miniere, în conformitate cu modificarea în acest sens a Legii minelor adoptată în 2013 și intrată în vigoare în 2014.
"ANRM a transmis limpede RMGC că valabilitatea licenței nu va fi prelungită decât dacă RMGC acceptă această modificare cu privire la redevență. Deși Gabriel Resources și RMGC se opun cu tărie poziției ANRM și interpretării legale a Agenției și și-au exprimat în scris dezacordul cu această poziție și cu modul în care ANRM a gestionat procesul de extindere a licenței, Gabriel Resources și RMGC au concluzionat că, dat fiind actualele circumstanțe, nu exista nicio altă modalitate de a prezerva drepturile legale existente ale RMGC, inclusiv extinderea licenței, decât să accepte majorarea redevenței, așa cum a solicitat ANRM. În consecință, pe 18 iunie a fost încheiat un act adițional care prevede prelungirea valabilității licenței până pe 20 iunie 2024 și nivelul revizuit al redevenței", a mai comunicat Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, cu peste 80% din capital.
Restul acțiunilor RMGC sunt deținute de compania românească de stat Minvest Roșia Montană, controlată de Ministerul Economiei.
În decembrie anul acesta sunt programate la Washington audieri în cadrul procedurii de arbitraj de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) în litigiul Roșia Montană dintre Gabriel Resources și statul român, fiind astfel posibil ca acestea să se suprapună cu campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România.
Gabriel Resources susține, în documentele depuse la tribunalul ICSID, că i se cuvin despăgubiri de aproape 4,8 miliarde dolari de la România ca urmare a blocării proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, deși a investit efectiv în proiect, potrivit propriilor declarații, doar circa 760 milioane dolari. Calculele înaintate tribunalului se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu, consemnat în iunie 2010. În prezent, acțiunile companiei sunt cotate la mai puțin de 50 de cenți bucata.
În replică, statul român a respins acuzațiile Gabriel Resources, potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și a arătat, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.
Dat fiind însă că Gabriel Resources a acuzat România doar de exproprierea investițiilor în proiect, nu și de întârzierea acestuia, ca variantă alternativă, și nu a estimat și solicitat daune și pentru această a doua variantă, compania nu este îndreptățită la niciun fel de despăgubiri, iar în consecință, tribunalul ar trebui să respingă reclamația și pretențiile Gabriel Resources și să oblige compania să-i deconteze statului român cheltuielile de arbitraj, se arată în contrapledoarie.
Gabriel Resources a anunțat că a finalizat în ianuarie anul acesta un plasament privat de titluri de valoare prin care a atras 20 milioane dolari de la acționari, fondurile fiind folosite pentru acoperirea costurilor cu litigiul împotriva statului român și pentru finanțarea capitalului de lucru.
Potrivit celor mai recente date disponibile, cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt firma americană de private equity Electrum Global Holdings, cu o participație de 15,7%, BSG Capital, fond controlat de miliardarul israelian Benjamin Steinmetz, cu 15,6%, compania minieră americană Newmont Mining, cu 13,2% și fondul de hedging Baupost Group, cu 14,8%.
În februarie, Guvernul a publicat proiectul noii Legi a minelor, care prevede că Executivul va putea declara prin hotărâre orice resursă minerală ca fiind de interes public național, pentru a cărei exploatare legislația în vigoare prevede proceduri accelerate și simplificate de expropriere a terenurilor necesare, fără a fi nevoie de acordul proprietarilor. În 2013, Guvernul Ponta a elaborat un proiect de lege care declara de utilitate publică proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, pentru facilitatea exproprierilor de terenuri proprietate privată din zonă, retras în cele din urmă ca urmare a unor ample proteste de stradă.
Prin același proiect, Guvernul vrea să elimine taxele anuale pe activitățile de prospectare, explorare și exploatare minieră și să modifice redevențele, una dintre principalele schimbări fiind că, pentru unele resurse minerale, cum ar fi aurul, redevența datorată va fi stabilită prin raportare la un preț de referință fixat prin luarea ca reper a cotațiilor respectivelor substanțe pe bursele internaționale.
