Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a sugerat într-un document depus la tribunalul de la Washington, unde este arbitrat litigiul său cu statul român, că s-ar mulțumi și cu circa un sfert din principalul sumei pe care a solicitat-o ca despăgubiri României pentru blocarea proiectului, respectiv doar cu recuperarea investițiilor sale efective în proiect, estimate la 760 milioane dolari, la care s-ar adăuga dobânzi.
Compania a cerut statului român, în procedura de arbitraj de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, care a debutat în urmă cu 6 ani, despăgubiri de 3,2 miliarde dolari plus dobânzi, în total aproape 4,8 miliarde dolari.
În februarie anul acesta, însă, Gabriel Resources a afirmat pentru prima data în fața tribunalului că valoarea investițiilor sale irecuperabile (sunk investment) în proiectul de la Roșia Montană, autoevaluată la circa 760 milioane dolari, la care s-ar adăuga dobânzi, poate reprezenta un "prag minim sub care nivelul despăgubirilor nu ar trebui să coboare", potrivit documentului citat, analizat de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După cum a relatat Profit.ro, abordarea de bază a Gabriel Resources în cadrul arbitrajului este că i se cuvin despăgubiri egale cu valoarea de piață a companiei la Bursa din Toronto la data de 29 iulie 2011, moment în care presupusul prejudiciu cauzat de statul român ar fi devenit efectiv, plus dobânzi, ceea ce duce totalul pretențiilor companiei față de România la aproape 4,8 miliarde dolari.
"Reclamanții încearcă totodată să emită o nouă pretenție inadmisibilă, sugerând că, în mod alternativ, Tribunalul le-ar putea acorda ca despăgubire valoarea costurilor lor irecuperabile. Însă reclamanții nu au emis niciodată o astfel de pretenție în cadrul arbitrajului și nici nu au adus vreo probă în sprijinul acesteia. Corespunzător, România nu a avut oportunitatea de a răspunde unei astfel de pretenții sau de a prezenta probe (inclusiv cu expertize) ca răspuns. Deși România a cerut probe cu privire la costurile irecuperabile ale reclamanților, reclamanții au indicat că documentele solicitate nu erau relevante în raport cu nici una dintre pretențiile lor (iar Tribunalul nu a dispus prezentarea lor). Cu alte cuvinte, documentele nu erau relevante în raport cu nici una dintre pretenții pentru că nu s-a emis nici o pretenție cu privire la costurile irecuperabile. Reclamanții, cum și-au așternut, așa dorm. Ei nu pot veni acum în ceasul al doisprezecelea cu o nouă pretenție, fără probe, prin care să încerce o ambuscadă, fără ca România să beneficieze pe deplin de oportunitatea de a depune probe asupra acestei chestiuni", se susține în răspunsul statului român.
Potrivit estimărilor Gabriel Resources, Tribunalul arbitral de la Washington ar putea lua o decizie de soluționare a litigiului cândva în perioada aprilie-octombrie anul viitor.
Recent, Gabriel Resources a numit în Consiliul său de Administrație trei noi membri independenți non-executivi: pe un fost director de afaceri corporative al gigantului produselor de lux Louis Vuitton, pe una dintre cele mai influente femei-executiv din industria minieră și financiară a Americii de Nord, totodată soția unui notoriu "guru" al investițiilor de pe Wall Street, precum și pe unul dintre directorii unui grup minier multinațional implicat într-un proiect, de asemenea controversat, de extracție de aur cu cianuri, în Armenia, cu o evoluție similară cu a celui de la Roșia Montană, grup aflat în faliment.
În ianuarie anul trecut, Ministerul Culturii a anunțat că a luat decizia ca procedura de înscriere a sitului Roșia Montană în lista patrimoniului mondial UNESCO să fie reluată, depunând și notificarea oficială în acest sens.
Dosarul Roșia Montană a fost trimis inițial la UNESCO în ianuarie 2017, în ultima zi de mandat a Guvernului tehnocrat Cioloș. Însă în iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocate chiar arbitrajul internațional în curs. "Noi, guvernarea PSD–ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu", a susținut ministrul de atunci al Culturii, George Ivașcu.
Gabriel Resources spune că, potrivit informațiilor sale, propunerea României de includere a peisajului cultural Roșia Montană în patrimoniul UNESCO va fi analizată la întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial care va avea loc în format parțial online luna viitoare la Fuzhou, în China, în perioada 16-31 iulie.
"Demersul de solicitare a unui astfel de statut UNESCO este întrutotul incompatibil cu dezvoltarea proiectului (minier aurifer – n.r.). Solicitarea în sine reprezintă o acțiune a României de a stopa dezvoltarea ariei de interes și de a face imposibil mineritul, la fel cum ar reprezenta o eventuală decizie a Comitetului Patrimoniului Mondial de a aproba oficial solicitarea. Gabriel Resources speră în continuare că România va intra într-un angajament constructive și că va retrage solicitarea de la UNESCO pentru a păstra posibilitatea ca statul român și în special comunitățile locale din Roșia Montană și împrejurimi să se bucure de beneficiile semnificative aduse de dezvoltarea sustenabilă a proiectului, ca parte a unei soluționări amiabile a litigiului privind investițiile Gabriel Resources în România. Includerea peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO ar avea un efect material advers asupra afacerilor companiei întrucât ar submina posibilitatea unei rezolvări amiabile a disputei cu România, care să permită dezvoltarea proiectului. În lumina acestor evoluții și, pentru evitarea oricărui echivoc, pe 21 februarie 2020, Gabriel Resources a trimis o notificare de dispută României cu privire la solicitarea înaintată UNESCO în legătură cu Roșia Montană și și-a rezervat dreptul de a iniția încă o procedură de arbitraj, dacă va fi cazul. Până în prezent, nu a existat nici un răspuns oficial din partea Guvernului României (la notificare – n.r.)", se menționează în cel mai recent raport trimestrial al Gabriel Resources.
