În pofida faptului că președintele Iohannis a solicitat reexaminarea legii, iar apoi a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul prin care care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, Parlamentul a stabilit, la finalul lunii trecute, că o astfel de experiență nu este necesară. Acum, șeful statului a sesizat pentru a doua oară la Curtea Constituțională același proiect de lege.
În ciuda faptului că președintele Iohannis a solicitat reexaminarea legii, iar apoi a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul prin care care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, Parlamentul a stabilit, prin votul final al deputaților, că o astfel de experiență nu este necesară.
După ce președintelui Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare o lege prin care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, legislativul nu doar că nu a dat curs solicitării, ci a redus și mai mult experiența necesară, de la 5 ani la 1 an.
După ce președintelui Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare o lege prin care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, legislativul nu doar că nu a dat curs solicitării, ci a redus și mai mult experiența necesară, de la 5 ani la 1 an.
Președintelui Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare o lege prin care deputații au eliminat din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în administrație publică centrală sau locală și a condiției de minimum 5 ani experiență cu atribuții de conducere, reglementare sau control să fie în domeniul naval.
Președintele Iohannis a fost nevoit să promulge, joi, legea prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile au limita fixă de cel mult 3.000 lei indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Senatul a respins, miercuri, cu votul majorității PSD, solicitarea președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului de lege, inițiat de fostul lider PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Iohannis consideră că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, nu are avizul Băncii Centrale Europene, nu are în vedere aderarea țării noastre la zona euro și nici nu este clară privind procedura de repatriere și costurile acesteia. PSD a reușit însă în Senat ca legea să fie adoptată așa cum a fost trimisă la promulgare.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins miercuri cererea președintelui Klaus Iohannis, prin care acesta solicita Parlamentului reexaminarea și, astfel, clarificarea proiectului de lege prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Majoritatea PSD a decis, marți, în comisia de specialitate din Senat, să respingă solicitarea președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului de lege, inițiat de fostul lider PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Iohannis consideră că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, nu are în vedere obiectivele de aderare a țării noastre la zona euro și nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere și costurile acesteia. PSD vrea însă ca legea să fie adoptată așa cum a fost trimisă la promulgare.
Președintele Iohannis a decis să trimită spre reexaminare Parlamentului proiectul de lege, inițiat de fostul lider PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Iohannis consideră că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, nu are în vedere obiectivele de aderare a țării noastre la zona euro și nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere și costurile acesteia.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de lege care incriminează în cazul funcționarilor publici și efectuarea de operațiuni financiare sau folosirea de informații de serviciu pentru profitul personal sau al altei părți, într-o formă modificată însă față de cea inițială.
Deputații au fost nevoiți, marți, să modifice proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și să respingă dezincriminarea faptelor de corupție efectuate pentru obținerea de bunuri sau bani pentru terți. Cu acest prilej, s-a revenit la forma actuală a legii care incriminează în cazul funcționarilor publici și efectuarea de operațiuni financiare sau folosirea de informații de serviciu pentru profitul personal sau al altei părți.
Senatorii au fost nevoiți, luni, să modifice proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și să respingă dezincriminarea faptelor de corupție efectuate pentru obținerea de bunuri sau bani pentru terți. Cu acest prilej, s-a revenit la forma actuală a legii care incriminează în cazul funcționarilor publici și efectuarea de operațiuni financiare sau folosirea de informații de serviciu pentru profitul personal sau al altei părți.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de buget pe acest an, dar a avertizat că este un proiect care nu este bazat pe indicatori macro-economici corecți.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Parlamentului a adoptat, miercuri, din nou și după foarte scurte dezbateri proiectul bugetului de stat pentru 2019, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis. Acesta a solicitat, de asemenea, reexaminarea proiectului, dar coaliția de guvernământ nu a modificat nimic din proiectul adoptat la mijlocul lunii februarie. Atunci principala modificare adusă de Parlament bugetului a reprezentat-o creșterea alocației lunare de stat pentru copii, care a condus la majorarea deficitului bugetar estimat pe anul în curs de la 2,55% la 2,76%.
Președintele Iohannis a promulgat, miercurri, proiectul de lege prin care Monitorul Oficial este transferat din subordinea Secretariatului General al Guvernului în cea a Camerei Deputaților, unde a funcționat până în 2012. La începutul anului, Iohannis trimisese înapoi Parlamentului proiectul, spre reexaminare, iar apoi l-a contestat și la Curtea Constituțională, considerând că legea trebuie să includă un termen rezonabil de publicare a actelor normative primite la Cameră, clarificări privind stabilierea tarifelor de publicare și modalitatea de conducere a Regiei Autonome ”Monitorul Oficial”.
Președintele Iohannis a trimis înapoi Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de lege prin care Monitorul Oficial este transferat din subordinea Secretariatului General al Guvernului în cea a Camerei Deputaților, unde a funcționat până în 2012.Șeful statului consideră că legea trebuie să includă un termen trezonabil de publicare a actelor normative primite la Cameră, clarificări privind stabilierea tarifelor de publicare și modalitate de conducere a Regiei Autonome ”Monitorul Oficial”.
Cifrele din formula de calcul a impozitului specific pentru hoteluri, baruri și restaurante, programat să fie introdus din prima zi a anului viitor, au fost schimbate pe ultima sută de metri în Parlament, înainte de votul final. În noua formă, comparată cu formula adoptată inițial, valorile aferente coeficientului de sezonalitate pe orașe, sate și stațiuni turistice au fost reduse, iar cele legate de rangul localității au fost ridicate.
Senatorii au reaprobat, marți, proiectul care introduce, din prima zi a anului viitor, un impozit specific pentru hoteluri, baruri și restaurante, fără să ia în calcul nicio observație a președintelui Klaus Iohannis. Pentru a fi introdus, proiectul mai trebuie reaprobat și de către deputați, într-o ședință viitoare, șeful statului nemaiavând acum posibilitatea să respingă proiectul.
Președintele Iohannis a trimis, miercuri, spre rexaminare Parlamentului legea impozitului specific în turism, invocând faptul că firmele care vor avea de plătit un impozit mai mare se vor îndatora, ar putea apela la evaziune fiscală sau chiar s-ar putea închide.
Președintele Klaus Iohannis a trimis, sâmbătă, Parlamentului solicitarea de reexaminare a Legii cashback, care prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianți în sistem de bancomat, scrie News.ro.
Președinția a trimis la reexaminare legea prin care se instituie Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială, condus de guvernatorul BNR, care ar fi emis un fel de recomandări obligatorii pentru Guvernul României în privința politicilor macroeconomice. Președintele semnalează că un astfel de comitet nu poate cere Guvernului să răspundă pentru deciziile sale, ci doar Parlamentul are acest drept, potrivit Constituției. Într-un raport publicat ieri, BNR saluta adoptarea legii de către Parlament.
Senatorii juriști nu au mai dezbătut azi legea privind darea în plată, după ce aceasta a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Legea privind darea în plată, care a aprins comunitatea bancară, trebuia să reînceapă azi procedura legislativă în Parlament.
Președinția a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind darea în plată. Iohannis argumentează că textul actual conține prea multe derogări de la Codul civil, care nasc interpretări de aplicare. Faptul că legea se aplică la creditele în derulare este împotriva Codului civil, iar Parlamentul trebuie să găsească o soluție prin care să facă cele două legi compatibile.
Parlamentarii nu au acceptat cererea președintelui Klaus Iohannis de scădere a pragului de reprezentativitate de la care un sindicat poate participa la negocieri colective, după ce o lege pe această temă a fost retrimisă de la Cotroceni. Ei au agreat doar dreptul unui salariat de a-și da acordul pentru cotizația de sindicat, care însă a căzut la vot.