După ce președintele Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare o lege prin care a fost eliminată din procedura de selecție a conducerii administraților portuare condiția experienței profesionale de 5 ani în domeniul naval, majoritatea PSD-PNL-UDMR, cum a anunțat anterior Profit.ro, nu doar că nu a dat curs solicitării, ci a redus și mai mult experiența necesară, de la 5 ani la 1 an. Proiectul a fost votat în urmă cu 10 zile în Parlament și acum șeful statului a sesizat Curtea Constituțională, arătând că majoritatea a procedat la alte modificări, care nu au legătură cu cererea de reexaminare, încălcând astfel flagrant cele statuate prin jurisprudența Curții Constituționale.
Șeful statului a transmis Parlamentului, luna trecută, obiecții cu privire la legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, precum și pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996.
Iohannis a reclamat că, prin modificările aduse de Parlament privind domeniile de studiu necesare, a fost eliminată condiția ca experiența profesională de 5 ani să fie în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice și a condiției ca respectivele competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control să fie în domeniul naval, condiții prevăzute în prezent de art. 42 alin. (4) lit. b) din O.G. nr. 22/1999 și, totodată, au fost stabilite criteriile de selecție pentru directorii generali ai administrațiilor portuare.
Legea adoptată de Parlament și retrimisă de șeful statului prevedea în schimb ca membrii selectați ”să aibă competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice care desfășoară activități specifice sectorului transport, logistic, administrarea infrastructurii de transport sau competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control”, fiind eliminată în prima privință administrația publică, iar în ultima privință domeniul naval.
Parlamentul în doar două zile, pe 19 decembrie la Senat și pe 20 decembrie la Camera Deputaților, a votat din nou legea și nu doar că nu a reinstituit domeniul naval ca necesar în dovedirea competențelor membrilor de conducere selectați la conducerea porturilor, ci a redus de la 5 ani la 1 an experiența cerută în administrarea unor entități din transporturi.
Obiecțiile președintelui
”O asemenea modificare a numărului minim de ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice care desfășoară activități specifice sectorului transport, logistic, administrarea infrastructurii de transport este una fără legătură cu aspectele solicitate în cererea de reexaminare și, în consecință, realizată cu depășirea limitelor reexaminării. În esență, redeschiderea procedurii legislative a reprezentat pentru Senat, în calitate de primă cameră sesizată, prilejul de a adopta o soluție legislativă ce este diametral opusă aspectelor semnalate de Președintele României în cererea de reexaminare. Acest aspect contravine flagrant celor statuate prin jurisprudența Curții Constituționale, care a descris posibilitățile pe care le are la dispoziție Parlamentul cu privire la cererea de reexaminare, respectiv: admiterea, admiterea în parte sau respingerea (Decizia nr. 526/2018)”, arată șeful statului.
În ceea ce privește cererea de reexaminare formulată în noiembrie, Iohannis arată că nu se poate susține nici că aceasta a fost admisă sau admisă în parte, nici că a fost respinsă. Astfel, între forma legii trimise inițial la promulgare și cea adoptată în urma soluționării cererii de reexaminare formulate de președintele României există doar diferența dată de înlocuirea sintagmei „5 ani” cu sintagma „un an”. Șeful statului comsideră că această diferență nu reprezintă nici o formă de ”admitere” a cererii de reexaminare și nu poate fi considerată nici ”respingere” a acesteia.
”Mai mult, această diferență specifică nu se poate încadra nici în acea practică permisă de instanța constituțională în beneficiul reglementării, practică impusă de necesitatea coerenței reglementării, ce ar fi atras completarea unor texte din lege care nu au făcut în mod expres obiectul cererii de reexaminare. În plus, admiterea amendamentului ce a condus la înlocuirea sintagmei „5 ani” cu sintagma „ un an” nu este motivată sub nici un aspect, nici cu rațiuni de tehnică legislativă, nici cu rațiuni de nevoie socială reală.
În realitate, cererea de reexaminare formulată de Președintele României a condus la redeschiderea procedurii legislative și adoptarea unei soluții legislative în total dezacord cu motive și rațiunile acesteia și la un rezultat imposibil de atins dacă ar fi fost respinsă”, reclamă Iohannis.
Astfel, șeful statului conchide că, prin procedura de reexaminare, Parlamentul a modificat condițiile privind selecția membrilor organelor de conducere, adoptând o lege cu un conținut diferit față de forma inițială și pe cale de consecință, o nouă soluție legislativă neavută în vedere de cererea de reexaminare.
”Deși criticile au vizat clarificarea domeniilor de studii și păstrarea unui anumit standard în ceea ce privește competențele profesionale, soluția legislativă propusă prin legea criticată diminuează chiar standardul pe care îl stabilise prin forma legii transmise inițial la promulgare. Adoptând astfel conținutul normativ al legii criticate, Parlamentul s-a comportat ca și când nu ar fi fost în procedura de reexaminare a legii, ci în procedura obișnuită/comună”, mai afirmă președintele.
Prin urmare, modificările aduse de majoritatea PSD-PNL criteriilor de numire a șefilor de porturi vor trebuie să aștepte decizia CCR:
