Senatul a respins, miercuri, cu votul majorității PSD, solicitarea președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului de lege, inițiat de fostul lider PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Iohannis consideră că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, nu are avizul Băncii Centrale Europene, nu are în vedere aderarea țării noastre la zona euro și nici nu este clară privind procedura de repatriere și costurile acesteia. PSD a reușit însă în Senat ca legea să fie adoptată așa cum a fost trimisă la promulgare.
După votul din Senat, cererea de reexaminare va fi trimisă pentru votul final Camerei Deputaților.
Proiectul fusese adoptat în aprilie anul trecut, cu câteva ore înainte ca și Guvernul Dăncilă să adopte actul prin care ar fi avertizat Parlamentul că, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să aibă acordul Băncii Centrale Europene (BCE). Anterior atât Consiliul Legislativ, cât și BNR au avertizat că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul respectiv.
Curtea Constituțională a României a respins, în iunie, sesizarea PNL și USR asupra actului normativ, iar, în noiembrie, șeful statului a decis să îl trimită Parlamentului pentru reexaminare.
Șeful statului arată în cererea de reexaminare că legea adoptată de majoritatea PSD și ALDE, de la data respectivă, este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament.
”Una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecința următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, arată Iohannis.
Acesta subliniază că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opțiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuția de a o implementa - iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
”În plus, apreciem că modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcționează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare și, implicit, pentru funcționarea BNR. Elaborarea și implementarea politicii monetare reprezintă atribuții exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci și cu BCE și să urmărească eficientizarea activității băncii centrale”, arată președintele.
Șeful statului mai argumentează că, deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere și să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Astfel, modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene ar constitui o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat.
Iohannis amintește, la rândul său, că este necesară consultarea BCE, dându-se astfel eficientă dispozițiilor art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din TFUE și Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, care prevede: „autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește: (...) băncile centrale naționale”.
Dintr-o altă perspectivă, Iohannis apreciază că eliminarea din conținutul normativ al literei a) al art. 30 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 a posibilității depozitării în străinătate a unei părți a rezervei internaționale de aur corelativ cu lipsa oricărei reglementări care să asigure tranziția între situația actuală și cea urmărită de legiuitor generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România.
”Totodată, având în vedere particularitatea operațiunilor de repatriere și, ulterior, de depozitare a acestei cantități de aur, considerăm că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar și a celor pe termen mediu și lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al încetării plății costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de inițiatori în instrumentul de prezentare și motivare a legii). În acest sens, apreciem că se impune consultarea BNR și o analiză de impact detaliată, în acord cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări”, mai afirmă șeful statului.
Proiectul inițiat de fostul lider PSD stabilește, la capitolul ”Rezerve internaționale” ale BNR, că sunt constituite exclusiv din ”aur deținut în tezaur în țară”.
Senatorul Șerban Nicolae a arătat că nu mai este nevoie de menținerea unor formule tradiționale de păstrare a aurului în străinătate, de teama ca teritoriul național să fie ocupat. Potrivit acestuia, depozitarea aurului în țară ar conferi o încredere sporită țării noastre.
Opoziția parlamentară a acuzat, însă, că un astfel de proiect reprezintă o imixtiune în politica monetară a Băncii centrale.
BNR propusese varianta ca, pentru aurul depozitat în străinătate, să fie informat în prealabil Parlamentul, dar acest amendament a fost respins la vot.
Rezerva de aur s-a menținut în ultimii ani la 103,7 tone și avea o valoare estimată la 3,84 miliarde de euro la finele anului 2018. Oficialii băncii centrale au declarat, de-a lungul timpului, când s-a discutat despre aurul României, că acesta este păstrat la Londra la Banca Angliei pentru a oferi credibilitate țării. "(...) aurul este parte din rezerva noastra internațională. E rezerva internațională, nu e rezerva internă. Toata rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională", declara guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu peste doi ani.
"Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele", spunea Isărescu.
Tot guvernatorul Mugur Isărescu spunea că operațiunea de repatriere a rezervei de aur de la Londra ar costa 15-20 de milioane de euro,
Repatrierea rezervelor este la modă printre statele lumii, însă strategiile diferă
În ultimii ani mai multe țări au repatriat rezervele de aur. Olanda a adus, în 2014, peste 122 de tone din aurul ținut la New York, însă încă menține 69% din cele 612 tone în afara țării - la New York, Ottawa și Londra.
Germania a adus peste 530 de tone din plasamentele la New York și Paris în perioada 2013-2016, puțin peste o treime din rezervele totale de aur de 1.500 de tone. Până în 2020 banca centrală a Germaniei plănuia să mai țină 37% din rezervă la New York și 13% în Londra, iar restul de jumătate în Frankfurt.
Banca centrală a Ungariei a anunțat, în primăvara anului trecut, că va aduce în țară cele trei tone de aur ținute la Londra, adică întreaga rezervă. Ulterior, Ungaria a început să cumpere aur și a crescut de 10 ori deținerile până în toamna anului 2018, la 31,5 tone.
Venezuela a adus, în 2012, 160 de tone de aur din rezervele ținute în America și Europa. Anul trecut a încercat să transfere încă 14 tone de la Londra, însă Banca Angliei a refuzat transferul, la solicitarea Statelor Unite.
