Majoritatea PSD a decis, marți, în comisia de specialitate din Senat, să respingă solicitarea președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului de lege, inițiat de fostul lider PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Iohannis consideră că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, nu are în vedere obiectivele de aderare a țării noastre la zona euro și nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere și costurile acesteia. PSD vrea însă ca legea să fie adoptată așa cum a fost trimisă la promulgare.
Astfel, membrii comisiei de buget, din care face parte și fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, au decis cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, respectiv 6 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă”, să respingă criticile menționate în cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere asupra legii trimise la promulgare.
Prin urmare, Senatul va vota în perioda următoare acest raport, iar apoi cererea de reexaminare va fi trimisă pentru votul final Camerei Deputaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul fusese adoptat în luna aprilie, cu câteva ore înainte ca și Guvernul să adopte actul prin care ar fi avertizat Parlamentul că, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să aibă acordul Băncii Centrale Europene (BCE). Anterior atât Consiliul Legislativ, cât și BNR au avertizat că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul respectiv.
Curtea Constituțională a României a respins, în iunie, sesizarea PNL și USR asupra actului normativ, iar, în noiembrie, șeful statului a decis să îl trimită Parlamentului pentru reexaminare.
Șeful statului arată în cererea de reexaminare că legea adoptată de majoritatea PSD și ALDE, de la data respectivă, este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament.
”Una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecința următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, arată Iohannis.
Acesta subliniază că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opțiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuția de a o implementa - iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
”În plus, apreciem că modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcționează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare și, implicit, pentru funcționarea BNR. Elaborarea și implementarea politicii monetare reprezintă atribuții exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci și cu BCE și să urmărească eficientizarea activității băncii centrale”, arată președintele.
Șeful statului mai argumentează că, deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere și să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Astfel, modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene ar constitui o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat.
Iohannis amintește, la rândul său, că este necesară consultarea BCE, dându-se astfel eficientă dispozițiilor art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din TFUE și Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, care prevede: „autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește: (...) băncile centrale naționale”.
Dintr-o altă perspectivă, Iohannis apreciază că eliminarea din conținutul normativ al literei a) al art. 30 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 a posibilității depozitării în străinătate a unei părți a rezervei internaționale de aur corelativ cu lipsa oricărei reglementări care să asigure tranziția între situația actuală și cea urmărită de legiuitor generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România.
”Totodată, având în vedere particularitatea operațiunilor de repatriere și, ulterior, de depozitare a acestei cantități de aur, considerăm că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar și a celor pe termen mediu și lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al încetării plății costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de inițiatori în instrumentul de prezentare și motivare a legii). În acest sens, apreciem că se impune consultarea BNR și o analiză de impact detaliată, în acord cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări”, mai afirmă șeful statului.
Proiectul de lege nu a fost votat de partidele de opoziție și nici de UDMR, care a reclamat că nu s-a ajuns la un consens cu privire la necesitatea unei astfel de măsuri. Reprezentanții ALDE au susținut că nu doreau să voteze proiectul, dar văzând atitudinea opoziției și a UDMR, s-au decis să susțină proiectul.
Inițiativa legislativă modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR, iar Guvernul Dăncilă urma să adopte chiar în ziua adoptării un avertisment clar pentru inițiatorii proiectului, liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, și senatorul PSD Șerban Nicolae.
”Având în vedere prevederile art4. 127 alin. (4) și ale art5. 282 alin. (5) dinTratatul privind funcționarea Uniunii Europene și art. 2 alin. (1) liniuța a 3 - a din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului, semnalăm că orice modificare și/sau completare care privește Statutul Băncii Naționale a României presupune, în mod obligatoriu, consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene”, arată punctul de vedere pregătit de Guvern chiar înainte de votul final asupra proiectului.
Executivul amintea, în context, că în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize.
Consiliul Legislativ avertizase anterior, cu aceleași argumente, că un astfel de proiect de lege are nevoie în mod obligatoriu de avizul Băncii Centrale Europene.
La rândul său, BNR a avertizat la dezbaterile din comisii că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.
În plenul Camerei Deputaților, PSD a reluat argumentele inițiatorului Șerban Nicolae, care a susținut că este vorba de suveranitatea legiuitorului național și că ”statutul BNR rămâne neschimbat” în ce privește raportul față de alte instituții și în privința atribuțiilor ce revin băncii centrale naționale.
Proiectul a fost modificat, de altfel, la capitolul rezerve, limitându-se complet posibilitatea ca banca centrală să mai țină aurul în afara țării.
”Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", se arăta în proiectul adoptat de senatori la 1 aprilie și susținut de senatorul PSD Șerban Nicolae inclusiv în comisia de buget de la deputați.
Această prevedere a fost însă, eliminată complet din proiect și, prin modificarea adusă de deputații PSD, proiectul stabilește, paradoxal, la capitolul ”Rezerve internaționale” ale BNR, că sunt constituite exclusiv din ”aur deținut în tezaur în țară”.
BNR propusese varianta ca, pentru aurul depozitat în străinătate, să fie informat în prealabil Parlamentul, dar acest amendament, asumat de deputații USR, a fost respins la vot.
De asemenea, amendamentul USR de eliminare a articolului care restrânge dreptul BNR de a deține aur în străinătate a fost respins de majoritatea PSD-ALDE.
Opoziția s-a opus proiectului, arătând că o astfel de repatriere pune în pericol posibilitatea Guvernului de a se împrumuta pe piețe externe, ducând și la riscul unor sancțiuni internaționale
În plenul Camerei, parlamentarii PSD au reluat argumentele senatorului Nicolae Șerban și au respins argumentele opoziției, arătând ca rezerva valutară nu ar avea nicio legătură cu rating-ul de țară al României.
Rezerva de aur s-a menținut în ultimii ani la 103,7 tone și avea o valoare estimată la 3,84 miliarde de euro la finele anului trecut. Oficialii băncii centrale au declarat, de-a lungul timpului, când s-a discutat despre aurul României, că acesta este păstrat la Londra la Banca Angliei pentru a oferi credibilitate țării. "(...) aurul este parte din rezerva noastra internațională. E rezerva internațională, nu e rezerva internă. Toata rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională", declara guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu peste doi ani.
"Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele", spunea Isărescu.
Acum, însă, inițiatorii susțin că economia României nu este în fața unor pericole economice semnificative, astfel că nu se mai justifică păstrarea aurului în afara granițelor.
„Față de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcțională de piață, dar și față de perioada de criză financiară inte1națională, situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale. Perspectivele se mențin pe linia unei evoluții similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore”, se arată în proiect.
În expunerea de motive la proiectul de lege în discuție, inițiatorii estimează că 65% din aurul țării se află în străinătate.
“Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează niciun fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții) ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifica păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară”, este argumentul avansat.
O altă prevedere amendată în comisii menționează că BNR raportează "de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile" Guvernului și Parlamentului dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului și va arăta și care sunt măsurile macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației. Față de forma inițială a legii, modificarea adaugă termenul de 20 de zile.
Repatrierea rezervelor este la modă printre statele lumii, însă strategiile diferă
În ultimii ani mai multe țări au repatriat rezervele de aur. Olanda a adus, în 2014, peste 122 de tone din aurul ținut la New York, însă încă menține 69% din cele 612 tone în afara țării - la New York, Ottawa și Londra.
Germania a adus peste 530 de tone din plasamentele la New York și Paris în perioada 2013-2016, puțin peste o treime din rezervele totale de aur de 1.500 de tone. Până în 2020 banca centrală a Germaniei plănuia să mai țină 37% din rezervă la New York și 13% în Londra, iar restul de jumătate în Frankfurt.
Banca centrală a Ungariei a anunțat, în primăvara anului trecut, că va aduce în țară cele trei tone de aur ținute la Londra, adică întreaga rezervă. Ulterior, Ungaria a început să cumpere aur și a crescut de 10 ori deținerile până în toamna anului 2018, la 31,5 tone.
Venezuela a adus, în 2012, 160 de tone de aur din rezervele ținute în America și Europa. Anul trecut a încercat să transfere încă 14 tone de la Londra, însă Banca Angliei a refuzat transferul, la solicitarea Statelor Unite.
