Președinția a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind darea în plată. Iohannis argumentează că textul actual conține prea multe derogări de la Codul civil, care nasc interpretări de aplicare. Faptul că legea se aplică la creditele în derulare este împotriva Codului civil, iar Parlamentul trebuie să găsească o soluție prin care să facă cele două legi compatibile, o variantă fiind introducerea criteriilor sociale, sugerează Cotroceniul.
Într-un răspuns lung, Președinția spune că Legea privind darea în plată este bună, în principiu, doar că e greșit formulată și inaplicabilă.
“Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor. Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituția creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice”, se arată în comunicat.
Cotroceniul spune că se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Guvernului în vederea formulării de către acesta a unui punct de vedere în privința implicațiilor economice și bugetare ale legii.
Poate cea mai importantă critică adusă de Președinție este cea legată de modul în care legea se aplică la creditele în derulare.
Președinția spune că în Codul civil din 2011 este interzis expres ca actele și faptele juridice încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod să genereze alte efecte decât cele de la data încheierii lor din vechiul Cod, iar Legea privind darea în plată face excepție doar de la noul Cod. Totodată, în noul Cod se spune: ”contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”.
“Din analiza celor două prevederi se poate observa că soluția de ultraactivitate a legii vechi, aleasă de legiuitor în anul 2011, pentru facta pendentia și pentru elementele contractului ce au individualitate proprie este fără echivoc”, se arată în comunicat.
Cu alte cuvinte, darea în plată nu se poate aplica pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, deci pentru stocul actual de credite, în opinia Cotroceniului.
Dacă legiuitorul are altă opțiune privind aplicarea legii în timp pentru contractele de credit în derulare, mai spune Președinția, atunci această soluție trebuie înscrisă expres în conținutul legii noi.
Cum s-ar putea face asta? Prin introducerea unor criterii care să arate că debitorul este în situația de a nu mai putea achita obligațiile de plată, sugerează Cotroceniul.
“În lipsa unor condiții obiective, darea în plată urmează a se aplica oricărei persoane, indiferent de venituri și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință sau nu și independent de situația locativă a debitorului, indiferent dacă locuiește efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative. Totodată, soluția avută în vedere de lege pare inechitabilă în raport cu situația în care debitorul ar mai deține și alte bunuri imobile sau chiar mobile de o valoare însemnată”, se arată în comunicat.
Bancherii și BNR susțin că Legea privind darea în plată este neconstituțională pentru că se aplică creditelor în derulare. Altă critică adusă este aceea că nu are criterii sociale, prin care să poată da în plată cei care nu mai pot să plătească, nu și cei care nu mai vor.
Argumentele din cererea de reexaminare sunt axate în principal pe derogările din lege de la Codul civil, prea multe în opinia Cotroceniului.
Spre exemplu, dacă creditorul nu acceptă să primească în plată imobilul ipotecat pentru a stinge datoria, atunci debitorul se poate adresa instanței pentru a cere acesteia să îl oblige să o facă, se arată în lege.
“Într-un raționament juridic riguros, această normă este de natură a crea confuzie prin faptul că instanța, învestită cu o acțiune în constatare, va dispune cu privire la modalitatea prin care se stinge obligația și se transmite dreptul de proprietate”, spune Președinția.
Astfel aceasta ar fi, de fapt, o acțiune în realizare, pentru că dreptul de proprietate al creditorului nu există înainte de acțiunea debitorului, acesta având doar un drept de proprietate, argumentează Administrația Prezidențială.
Totodată, Cotroceniul spune că creditorii care au garanții vor avea o situație juridică inferioară celor care nu au garanții, cum sunt creditorii chirografari, care vor putea executa debitorul în continuare până la satisfacerea întregii creanțe.
Președinției îi este neclar și ce se întâmplă cu programul Prima Casă, pentru că Legea privind darea în plată nu prevede nimic în acest sens. Astfel, garanția acordată de stat băncilor ar putea să fie ridicată în cazul în care debitorul dă în plată imobilul, spune Cotroceniul, deși admite că nu se înțelege dacă caracterul special al garanției nu va opera în continuare.
Legea privind darea în plată, pentru că presupune stingerea unei obligații, intră în conflict și cu Legea insolvenței persoanelor fizice, adoptată în acest an de Parlament, și care ar trebui să intre în vigoare de la începutul lui 2016, deși s-ar putea să fie amânată.
Este neclar pentru Președinție dacă legea implementează Directiva 17 privind creditul ipotecar sau nu. Directiva conține prevederi privind posibilitatea ca debitorul să stingă creditul prin cedarea bunului ipotecat.
În expunerea de motive, inițiatorul Legii dării în plată spune că aceasta implementează Directiva, dar acest lucru nu apare și în lege. Dacă nu transpune Directiva, total sau parțial, atunci legiuitorul trebuia să obțină o opinie de la Banca Centrală Europeană. Dacă o transpune, atunci trebuia să spună în ce grad o transpune.
Alte critici aduse se referă la folosirea neconformă a unor termeni.
Parlamentul se va întoarce din vacanță în luna februarie, iar cererile de reexaminare au prioritate legislativă.
