ULTIMĂ ORĂ Bugetul pe 2019 a fost adoptat de Parlament din nou și va fi transmis pentru promulgare președintelui Iohannis fără modificări

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Parlamentului a adoptat, miercuri, din nou și după foarte scurte dezbateri proiectul bugetului de stat pentru 2019, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis. Acesta a solicitat, de asemenea, reexaminarea proiectului, dar coaliția de guvernământ nu a modificat nimic din proiectul adoptat la mijlocul lunii februarie. Atunci principala modificare adusă de Parlament bugetului a reprezentat-o creșterea alocației lunare de stat pentru copii, care a condus la majorarea deficitului bugetar estimat pe anul în curs de la 2,55% la 2,76%.

Respingerea reexaminării solicitate de Iohannis a fost adoptată astăzi cu voturile PSD, ALDE și UDMR, opoziția alegând să nu susțină proiectul de buget în forma propusă de putere, cu argumentul că astfel sunt diminuate fondurile pentru autoritățile locale și că indicatorii macroeconomici pe care a fost construit bugetul sunt nesustenabili. 

CITEȘTE ȘI Transylvania Wine Expo

Parlamentarii adoptaseră bugetul în data de 15 februarie, dar, la o săptămână de la adoptare, președintele Iohannis a decis să nu îl promulge, ci să sesizeeze Curtea Constituțională, catalogând documentul drept o "rușine națională" și apreciindu-l ca nerealist și supraevaluat.

Curtea Constituțională a respins, la începtul acestei luni, sesizarea președintelui Klaus Iohannis cu privire la bugetul de stat pe 2019, dar șeful statului a refuzat din nou să promulge proiectul de buget pe anul în curs, transmițându-l săptămâna trecută spre reexaminare Parlamentului.

Iohannis a cerut reexaminarea bugetului, argumentând că fundamentarea macroeconomică a bugetului este lipsită de realismul necesar unei construcții bugetare credibile; veniturile bugetare sunt supraestimate; cheltuielile bugetare sunt subestimate; deficitul bugetar pune în discuție respectarea unor obligații asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene;  arhitectura bugetelor unităților administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităților locale;  majorarea sumelor alocate pentru finanțarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanțarea altor domenii.

Partidele coaliției de guvernământ au decis însă acum să nu aducă vreun amendament bugetului, invocând faptul că obiecțiile președintelui au fost infirmate chiar de către Curtea Constituțională, așa că îi vor trimite acum șefului statului același proiect de buget, fără nicio modificare.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Cele mai rele cifre de după 2008. Deficitul comercial explodează în ianuarie. „S-ar putea transforma din rău în îngrozitor”

Proiecția bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o țintă de creștere economică de 5,5%, o rată a inflației de 2,8%.

În construcția bugetară pentru anul 2019, cheltuielile bugetului general consolidat au fost prevăzute în sumă de 368.79 miliarde lei (36,1% din PIB), veniturile bugetului general consolidat sunt de 342,67 miliarde lei (33,5% din PIB), iar deficitul bugetar fusese estimat la 26,12 miliarde lei, reprezentând 2,55% din PIB, ceea ce ar fi corespuns unui deficit ESA de 2,57% din PIB și unui deficit structural de 2,76% din PIB.

În ce privește bugetul de stat, veniturile au fost stabilite la suma de 164.54 miliarde Iei, cheltuielile în sumă de 200,7 miliarde lei, iar deficitul bugetar este de 36,16 miliarde lei.

CITEȘTE ȘI Contributorii la Pilonul II pot cere ca statul să nu le mai vireze de acum înainte contribuțiile. Ce riști și cum poți afla câți bani ai în Pilonul II

În februarie, la presiunea opoziției, a fost votată majorarea alocației lunare de stat pentru copii, astfel că, începând cu 1 martie 2019, copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani vor primi câte 300 de lei pe lună, față de 200 lei cât primeau în prezent, iar copiii de până la 18 ani vor primi 150 de lei pe lună, față de 84 lei cât primeau până acum.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a apreciat că amendamentul, propus de PNL, a fost ”demagogic” întrucât avea o sursă de finanțare care îl făcea de neaplicat și, prin urmare, alocațiile vor fi plătite din deficitul bugetar, care crește, astfel, de la 2,55% la 2,76% din PIB.

În acest scop, plafoanele indicatorilor specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 au fost modificate de către deputați înaintea votului pe buget, fără respectatea normelor de tehnică lgeislativă, fapt sancționat de Curtea Constituțională. Guvernul a adoptat marți prin ordonanță de urgență noile plafoane, pentru a permite adoptarea bugetului, majorân astfel cu 2 miliarde de lei deficitul bugetului general consolidat.

CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC În 5 ani, România va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă

În anul 2017, România se situa pe locul 5 printre statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, cu o valoare a datoriei publice în PIB de 35,1%, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul zonei Euro (88,9% din PIB)  și Uniunii Europene (83,2% din PIB ).

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2018 este de 34,9 % din PIB, iar pe termen mediu (2019 - 2021) se va situa sub 40% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht . Pentru anul 2019 este estimat un nivel  al datoriei guvernamentale brute de 35,3%.

Proiectele de lege pentru adoptarea bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale vor fi transmise pentru promulgare președintelui Iohannis.