Președintele Klaus Iohannis a trimis, sâmbătă, Parlamentului solicitarea de reexaminare a Legii cashback, care prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianți în sistem de bancomat, scrie News.ro.
Conform unui comunicat al Administrației prezidențiale, șeful statului a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată lărgește sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianți, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăși o sumă fixă stabilită, în combinație cu plata aferentă bunurilor și/sau serviciilor achiziționate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI TOP Retailul modern din România s-a apropiat de pragul de afaceri de 10 mld euro în 2015, an în care și-a dublat profitul ”Justificată de rațiuni de ordin practic, dar și de faptul că o asemenea procedură este uzuală în multe țări, legea transmisă la promulgare conține însă unele prevederi ce pot genera incertitudine juridică și lipsă de previzibilitate în aplicare, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament”, susține președintele.
Conform cererii de reexaminare, art. III din legea transmisă spre promulgare prevede abrogarea alin. (21) și (22) ale art. 3 din Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Președintele semnalează că alineatele cu privire la care se dispune abrogarea nu există în cuprinsul art. 3 din Legea nr. 70/2015 și, întrucât nu poate fi abrogată o reglementare inexistentă, prevederile art. III ar trebui reanalizate.
În mod similar, pct.5 al art. I prevede că la art. 3 (din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002), după alin. (2) se introduce un alineat nou, alin. (23). În acest caz, președintele apreciază că este vorba despre o eroare materială (în sensul că noul alineat se introduce după alin. (22) și nu după alin. (2), ceea ce înseamnă însă că, în contextul prevederilor art. III, abrogarea din acest ultim articol nu vizează art. 3 din Legea 70/2015, ci art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002.
În această ultimă ipoteză, în care abrogările vizate de art. III ar putea avea în vedere art. 3 alin. (21) și (22) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002, Klaus Iohannis semnalează că, prin efectul abrogării, faptele prevăzute la art. 21și art. 22 rămân fără sancțiune, motiv pentru care consideră că se impune nu numai reanalizarea art. III, ci și o reevaluare a întregului art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002, atât sub aspectul sancțiunilor instituite, cât și sub aspectul limitelor acestora.
”Sub aspectul clarității normelor, apreciem că probleme în aplicare pot genera și prevederile art. 3 alin. (2) lit. g) coroborate cu cele ale art. 3 alin (23) din legea transmisă la promulgare, potrivit cărora refuzul comercianților de a acorda avansuri în numerar, din soldul existent în casă și din încasările zilei, este considerat de lege contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei. În acest caz, semnalăm că stabilirea conduitei abuzive a comerciantului, pe de o parte, nu este corelată cu norma stabilită la art. 1 alin. (7) din legea transmisă la promulgare (conform căreia în cazul în care numerarul aflat la dispoziția comercianților acceptanți prevăzuți la alin. (4) nu acoperă suma solicitată de utilizatorul de card, clientului i se va oferi suma disponibilă pentru astfel de operațiuni), iar pe de altă parte, aceasta poate afecta libertatea comerciantului de a dispune de lichiditățile sale”, se arată în solicitarea de reexaminare.
De asemenea, expresia “numerarul aflat la dispoziția comercianților” (art. 1 alin. 7) poate fi considerată ca fiind una neclară, în opinia președintelui, întrucât nu se înțelege dacă se referă la suma existentă în casă sau la suma alocată de comerciant acestui tip de operațiuni.
”Terminologia neclară, precum și caracterul de noutate al mecanismului economic instituit prin legea transmisă la promulgare ar justifica, totodată, și introducerea unei prevederi referitoare la posibilitatea completării normelor metodologice de aplicare”, se arată în cererea șefului statului.
CITEȘTE ȘI Vânzările Lidl în România au depășit pragul de 1 miliard de euro anul trecut În opinia sa, legea transmisă la promulgare ar trebui reanalizată și sub aspectul termenului de intrare în vigoare (prevăzut la art. II), astfel încât să permită tuturor autorităților publice, băncilor, altor operatori economici și clienților să își conformeze și să își adapteze conduita cu prevederile noilor reglementări.
Președintele precizează că art. 78 din Constituție prevede că legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
”Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată”, se arată în finalul documentului.
Camera Deputaților a adoptat, recent, în calitate de for decizional, legea care obligă magazinele în care se poate plăti cu cardul bancar să elibereze numerar în valoare de maximum 200 de lei persoanelor care solicită acest lucru, pentru a compensa lipsa bancomatelor.
Proiectul a fost inițiat de către deputatul UDMR Zsolt Molnar și contrasemnat de alți 31 de parlamentari PSD, PNL și UDMR.
Legea cash-back-ului va impulsiona dezvoltarea infrastructurii de terminale de plată la comercianți (POS-uri), cu precădere în mediul rural, iar cei care implementează POS-uri și serviciul de retragere de numerar oferit clienților nu vor avea niciun cost asociat, acesta fiind suportat de băncile acceptatoare, a declarat în 16 mai directorul general al MasterCard România, Cosmin Vladimirescu, care a precizat că operatorul de carduri poate oferi o derogare a acestor costuri până la finalul anului.
Legea prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianți în sistem de bancomat, în sumă de maxim 200 de lei, reprezentând un avantaj pentru persoanele din mediul rural, unde rețeaua de bancomate (ATM-uri) nu este prea dezvoltată.
În Comisiile de specialitate din Camera Deputaților a fost adoptat și un amendament la lege care prevede scăderea pragului cifrei de afaceri de la care implementarea plății cu cardul devine obligatorie pentru comercianți, de la 100.000 de euro pe an, la 10.000 de euro anual, astfel încât numărul POS-urilor va crește.
"MasterCard a susținut această inițiativa legislativă încă de la primele discuții și ne bucurăm să vedem că proiectul a fost adoptat cu aplicabilitate asupra comercianților cu o cifra de afaceri anuală de peste 10.000 euro, mulți dintre aceștia în mediul rural sau urban mic", a afirmat Vladimirescu într-un comunicat.
El a subliniat că MasterCard vrea să contribuie la discuțiile pentru redactarea normelor metodologice ale actului normativ, pentru ca sistemul să fie implementat transparent și eficient.
