Guvernul intenționează să reintroducă impozitul pe venitul global, acesta fiind unul dintre principalele obiective pe termen mediu. Deși la mijlocul anului, reprezentanți ai Guvernului afirmau că această modalitate de impozitare a persoanelor fizice va fi pusă în aplicare din 2018, în prezent Executivul nu știe când ar putea finaliza un proces amplu de unificare a bazelor de date care ar trebui să facă posibilă globalizarea veniturilor.
În proiectul de buget pentru anul 2018, impozitul pe venitul global (IVG) este trecut la obiective pe termen mediu ale politicii fiscale, pentru perioada 2018-2021.
Astfel, în domeniul impozitului pe venitul persoanelor fizice, Ministerului Finanțelor include la obiective: "Reintroducerea impozitului pe venitului global. În cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite și se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație."
Globalizarea veniturilor, asumată inclusiv prin al doilea program de guvernare al PSD, cel prezentat la mijlocul anului odată cu guvernul condus de premierul Mihai Tudose, a fost vehiculată în legătură cu revenirea la un sistem de impozitare progresivă.
Recent, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat în cadrul unui seminar că România trebuie să renunțe la cota unică de impozitare și să treacă la un sistem de taxare progresiv pe venitul global, cu cote moderate, care să aducă mai multe resurse la bugetul de stat. Florin Georgescu a fost în trecut ministru în guverne PSD și este considerat una dintre cele mai influente voci din PSD în ce privește politicile fiscal-bugetare.
În cadrulul seminarului, organizat la finele lunii noiembrie, Georgescu a susținut că “se impune activarea mai accentuată a fazei de redistribuire prin instrumente fiscale”, lucru posibil “prin globalizarea veniturilor individuale și impozitarea lor cu cote moderat progresive, concomitent cu declarații de patrimoniu ale persoanelor fizice și finalizarea cadastrului național”. În opinia sa, un nou sistem de taxare va permite “cunoașterea puterii contributive a fiecărui cetățean și așezarea sarcinii fiscale individuale pe baza acestor informații și combaterea corupției și evaziunii prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deținut”.
Pentru introducerea taxării globale, Fiscul trebuie să investească în informatizare și trebuie lucrat și la legislație, a spus Georgescu, care a dat exemplul sistemului din Spania, unde cheltuielile deductibile sunt raportat automat autorității fiscale, care le scade din sarcina contribuabilului.
În perioada 2000-2004 în România a funcționat taxare progresivă. Cei cu venituri de până la 28 milioane de lei vechi, plăteau 18% impozit pe venit, pentru cei cu venituri cuprinse între 28 milioane de lei și 69,6 milioane de lei cota era de 23% și ajungea pâna la 40% pentru venituri de peste 156 de milioane.
Infrastructura Finanțe/ANAF nu a ținut pasul cu intențiile liderilor PSD
Guvernul a aprobat în octombrie prin ordonanță de urgență înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare, în cadrul Ministerului Finanțelor, o structură care va gestiona sistemul informatic al Ministerului, dar și al instituțiilor subordonate, cum ar fi ANAF, Agenția Națională de Achiziții Publice și Comisia Națională de Prognoză. În plus, ANAF are în derulare cu Banca Mondială și programul RAMP, pentru înlocuirea actualului sistem de administrare fiscal.
Ministerul Finanțelor, într-un alt document, trece în revistă bazele de date care susțin procesul de globalizare a veniturilor, dar afirmă că nu poate estima când va încheia procesul de unificare a acestor baze, proces necesar globalizării veniturilor.
“Este dificil de estimate un termen de finalizare a procesului de unificare a acestor baze de date”, potrivit Ministerului Finanțelor.
Bazele de date care trebuie să susțină globalizarea veniturilor
- Nomenclatoarele generale privind adresele din România, bază de date deținută de Ministerul Finanțelor.
- Registrul național de evidență a persoanelor, deținut de Direcția generală de evidență a persoanelor.
- Registrul Comerțului, deținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
- Codul unic de identificare fiscală, bază de date deținută de Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală.
- PatrimVen, bază de date deținută de Ministerul Finanțelor și care cuprinde informații privind patrimonial persoanelor fizice și juridice (clădiri, terenuri, auto), precum și informații privind instituțiile financiare la care persoanele fizice și juridice au deschise conturi.
- FATCA și DAC2, baze de date deținute de Ministerul Finanțelor, care cuprind informații privind veniturile din dobânzi obținute de către cetățeni sau firme din România de la instituții financiare din SUA sau UE.
- DEDOC, bază de date deținută de Ministerul Finanțelor, care cuprinde toate declarațiile depuse prin internet de persoanele fizice sau juridice.
- SPV, bază de date deținută de Ministerul Finanțelor, care susține comunicarea electronică a ANAF cu contribuabilii personae fizice sau juridice.
- SAIVEN, bază de date internă a ANAF privind administrarea fiscală a persoanelor fizice.
