Curtea de Apel Suceava a decis în toamnă să anuleze decizia prin care Fiscul a pus sechestru pe centrala în cogenerare pe biomasă deținută de gigantul austriac al industriei lemnului Holzindustrie Schweighofer la Rădăuți, cea mai mare de acest tip din România, operată prin intermediul subsidiarei locale Bio Electrica Transilvania, însă ANAF a făcut recurs, care urmează să fie judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instanța supremă nu a fixat încă primul termen de judecată al recursului.
Totul a început în primăvara trecută, când, potrivit motivării sentinței Curții de Apel Suceava, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava și Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași au efectuat un control inopinat la Bio Electrica Transilvania, operatorul centralei în cogenerare pe biomasă a Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sursa citată relevă că investiția în centrală, care funcționează cu biomasă constând în deșeuri provenite din explotarea lemnului și beneficiază de subvenții pe bază de certificate verzi ca producător de energie regenerabilă, s-a ridicat la 26,9 milioane euro plus TVA, plătibili în rate, și a fost derulată în perioada 2013-2015.
"La data controlului, Bio Electrica Transilvania SRL Rădăuți nu a făcut dovada proprietății și a valorii bunului "Centrală cogenerare pentru producere energie electrică și termică" situată în Rădăuți, cu documente de la furnizor; în același timp, a înregistrat cheltuieli cu amortizarea, la facturi de avans primite de la furnizor, în sumă de 7.009.710 lei, aferentă perioadei mai-decembrie 2016. Echipa de inspecție fiscală a constatat ca aceste cheltuieli cu amortizarea in suma de 7.009.710 lei nu sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit, întrucât se încalcă dispozițiile art. 3 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, respectiv art. 28 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. În aceste condiții, s-a estimat un profit impozabil suplimentar de 7.009.710 lei, cu un impozit pe profit aferent de 1.121.554 lei (7.009.710 lei x 16%)", au susținut reprezentanții ANAF în fața instanței, se arată în documentul Curții de Apel Suceava.
Inspectorii Fiscului au considerat totodată că exista pericol de risipire, ascundere sau sustragere a patrimoniului firmei, ceea ce periclita sau îngreuna colectarea sumelor datorate bugetului de stat, așa că au dispus instituirea de măsuri asigurătorii.
"Pentru garantarea recuperării sumei la bugetul de stat, în temeiul art. 213 din Legea nr. 207/2015, prin Decizia nr. 32 din 23.05.2017 s-a instituit măsura asiguratorie constând in sechestru asigurător asupra singurului bun imobil identificat în patrimoniu, «Grup cogenerare pe biomasă» din localitatea Rădăuți, județul Suceava. Aceasta constituie o măsura de siguranța a creditorului, pe deplin justificată, premergătoare actelor de executare silită. Emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii este justificată de riscul evident de neplată, în condițiile în care societatea a dedus nelegal cheltuieli cu amortizarea, fiind astfel prejudiciat bugetul de stat, rezultând așadar un comportament fiscal inadecvat", au mai argumentat cei de la ANAF.
Tot potrivit documentelor de la instanță, controlul inopinat al din martie 2017 al ANAF Suceava a survenit după ce Curtea de Conturi îi reproșase oficial cu doi ani înainte, într-un raport din 2015, că nu a efectuat verificarea prețului plătit de Bio Electrica Transilvania pe livrarea la cheie a centralei din Rădăuți "comparativ cu prețurile de pe piață ale acelorași produse/servicii sau a unora similare și ajustarea TVA dedusă aferentă obiectivelor de investiții, la care valoarea înscrisa în deconturile de TVA cu opțiune de rambursare diferă semnificativ de valoarea de piață". Asta în condițiile în care investiția a fost efectuată prin intermediul unei alte firme din grupul Holzindustrie Schweighofer.
Pe de altă parte, însă, aceeași sursă arată că, pe tot parcursul derulării investiției în centrală, Bio Electrica Transilvania a făcut obiectul a 8 inspecții fiscale, care nu au identificat probleme, motiv pentru care au fost emise decizii de nemodificare a bazei de impozitare cu privire la TVA, aprobându-se în integralitate rambursarea TVA-ului aferent investiției. Ulterior, anul trecut, după raportul Curții de Conturi, ANAF a emis 8 decizii de reverificare cu privire la TVA.
"Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nu face nici o discuție cu privire la motivele concrete pentru care organele de control consideră că se află într-o situație excepțională care reclamă cu urgență instituirea unor astfel de măsuri. În realitate, singura motivare {atât în ceea ce privește reverificarea, cât și în ceea ce privește măsurile asigurătorii) constă în concluziile Curții de Conturi și implicit în presiunea pe care inspectorii fiscali o resimt ca urmare a emiterii acestui raport. Cum altfel ar putea fi privit un act administrativ precum cel contestat prin care se menționează că: "s-au constatat date suplimentare necunoscute la data efectuării inspecțiilor fiscale, respectiv înregistrarea de cheltuieli cu investițiile în valoare de 20.000.000 euro (exclusiv TVA) fără ca societatea să dețină documente legale de proveniență, respectiv facturi de aprovizionare pentru bunurile achiziționate (...)", în condițiile în care cele opt inspecții fiscale de rambursare de TVA au vizat tocmai respectivele documente de achiziție?", au argumentat în instanță avocații Holzindustrie Schweighofer, care au contestat doar sechestrul pus pe centrală, nu și suma suplimentară de plată stabilită de Fisc.
Aceștia au mai reproșat inspectorilor Fiscului că, în decizia de punere a sechestrului pe centrala din Rădăuți, nu au demonstrat că ar exista un pericol real ca Bio Electrica Transilvania SRL să încerce să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale prin înstrăinarea patrimoniului.
"(...) organul fiscal nu indică în mod concret care este acest pericol de natură a duce la concluzia că debitorul urmează să-și risipească patrimoniul astfel încât să se facă imposibilă colectarea, astfel cum arată textul de lege. Mai mult, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei (certificat de atestare fiscală, înscrisurile contabile din care rezultă cifra de afaceri a contestatoarei, precum și faptul că nu are datorii fiscale în raporturile anterioare cu organul fiscal), petenta demonstrează un comportament fiscal corect. Din punctul său de vedere, simpla mențiune în cuprinsul deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii că prețul de transfer nu corespunde prețului de piață la acea dată nu poate constitui un motiv de instituire a măsurilor asiguratorii, care poate avea consecințe negative asupra societății, în sensul că nu se pot obține credite de la bănci, nu se pot face investiții", au spus avocații Holzindustrie.
Mai mult, aceștia au susținut că valoarea centralei sechestrate, de 7,65 milioane lei, reprezintă 682% din cea a presupuselor datorii fiscale ale companiei, de 1,12 milioane lei, iar legislația în vigoare prevede că măsurile asiguratorii se pot dispune doar în limita a 150% din valoarea prejudiciului suspectat. Alte argumente ale contestatorilor au fost că ANAF a sechestrat principalul activ al societății, esențial și determinant pentru desfășurarea activității și principala sursă de venituri a acesteia, ceea ce contravine legii, și, tot în contraducție cu legislația, nu au permis reprezentanților Bio Electrica Transilvania SRL să-și exprime punctul de vedere cu privire la concluziile controlului fiscal, invocând eronat faptul că audierea debitorului nu ar fi obligatorie.
Curtea de Apel Suceava a admis argumentele avocaților Holzindustrie Schweighofer și, în septembrie anul trecut, a anulat sechestrul ANAF pe centrala în cogenerare pe biomasă din Rădăuți a companiei. Luna următoare, Fiscul a făcut recurs, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La finalul anului 2016, Holzindustrie Schweighofer era lider detașat al industriei lemnului din România, cu o cifră de afaceri de 433 milioane euro și un profit net de 42 milioane euro. Divizia industrială a grupului Schweighofer operează în România trei fabrici de cherestea, care sunt amplasate în Sebeș, Rădăuți și Reci și două fabrici de producție a panourilor din lemn (Siret și Comănești).
