Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din România, la care statul român deține participații minoritare, subsidiarele locale ale giganțului francez Engie și ale celui german E.ON, caută soluții pe fondul scumpirii galopante a energiei și gazelor pe piețelor angro și al obligației legale de a suporta costurile plafonării prețurilor la consumatorii finali, costuri rambursate cu întârziere și nu integral de către Guvern.
Gospodăriile europene vor beneficia în această iarnă de ajutoare guvernamentale în valoare de cel puțin 376 de miliarde de euro pentru a limita impactul facturilor uriașe la energie, însă există riscul ca aceste cheltuieli să fie insuficiente.
Unii furnizori de energie electrică și gaze naturale ar fi prezentat costuri de achiziție de curent și gaz din piață majorate artificial în documentele justificative remise spre verificare Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în vederea decontării ulterioare de către Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, a costurilor plafonării prețurilor, se susține într-un document al ANRE.
Implementarea soluțiilor tehnologice poate ajuta antreprenorii să diminueze costurile cu utilitățile și combustibilul, dar și să calculeze exact ce profitabilitate va avea fiecare linie de business.
Tarifele reglementate de distribuție a energiei electrice, practicate de operatorii concesionari de profil și care intră în prețul final plătit de consumatori pe facturi, au fost majorate cu până la peste 25% de la 1 aprilie de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pentru a reflecta o parte din scumpirea galopantă din ultimele luni a electricității pe care distribuitorii trebuie să o cumpere de pe piețele angro pentru a-și acoperi consumul propriu tehnologic (CPT).
IMM-urile din România au fost extrem de dur lovite de scumpirea masivă a energiei electrice și a gazelor naturale din ultimele luni, care s-a accentuat și mai mult după invazia Rusiei asupra Ucrainei, iar măsurile de sprijin din partea statului pentru firmele mici doritoare să-și producă singure energia pe care o consumă au venit foarte târziu, a declarat secretarul general al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Sterică Fudulea, la dezbaterea PROFIT NEWS TV "Maratonul energiei".
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), a raportat scăderea cu 47% a profitului net în primele 9 luni din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 81 milioane lei, în pofida avansului cu 37% al veniturilor, la 2,282 miliarde lei.
Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), regia autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor ce deține monopolul serviciilor de dirijare a traficului aerian din România, vrea să își instaleze în parcarea de la sediul central din București o centrală fotovoltaică cu putere instalată de aproape jumătate de megawatt pentru asigurarea consumului propriu de energie.
Premierul Florin Cîțu a transmis pe Facebook, după întâlnirea cu reprezentanții grupului italian de energie și utilități Enel, că energia verde este viitorul, iar pentru asta este nevoie de investiții în generarea de energie regenerabilă, rețele și digitalizare.
Pentru a putea subvenționa parțial de la bugetul de stat în continuare costurile cu certificatele CO2 ale marilor consumatori industriali, adică și pe cele aferente anului în curs, Guvernul trebuie să implementeze în legislația națională noile reguli ale Comisiei Europene în această privință.
Volumul tranzacțiilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut de circa 7 ori în perioada februarie-aprilie 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a transmis operatorul bursier.
Experiențe similare destul de recente, precum și studii de specialitate în domeniu arată însă că este posibil ca acest tip de contract să nu mai fie cel mai potrivit pentru proiecte de construcție de centrale nucleare, marcate adesea de întârzieri și depășiri masive de costuri, a căror povară este suportată în cele din urmă de către statele beneficiare.
Profitul net consolidat al grupului de distribuție, furnizare și (mai nou) producție a energiei electrice Electrica SA, unde statul român este cel mai mare acționar prin Ministerul Energiei, cu 48,79% din acțiuni, a crescut cu peste 87% anul trecut, la 387,54 milioane lei.
Anul trecut, Parlamentul a modificat Legea apelor la inițiativa PSD, obligând inclusiv compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, să își instaleze echipamente de măsură a apei utilizate în hidrocentrale, în caz contrar urmând să plătească taxa pe apă la contravaloarea debitului maxim autorizat, ceea ce i-ar fi majorat acest cost cu peste 600 milioane lei pe an.
Mai multe companii mari consumatoare de energie electric nu vor primi subvenții de la stat pentru acoperirea costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza schemei de ajutor de stat instituită de Guvern cu aprobarea Comisiei Europene, deși au solicitat acest lucru, din cauza faptului că au efectuat disponibilizări de personal, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu.
Guvernul are în vedere reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență suportată pe facturi de toți consumatorii de energie electrică din România pentru sprijinirea CET-urilor care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire a populației, a declarat premierul Ludovic Orban cu ocazia unei vizite la combinatul Alro Slatina. Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a adăugat că taxa de cogenerare va fi redusă eventual la jumătate, avându-se în vedere ca scenariu și instituirea unui nou tip de schemă de sprijin pentru cogenerare.
Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, atrag atenția că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.
În Monitorul Oficial a fost publicat vineri seara, la peste o săptămână de la adoptare, actul normativ prin care Guvernul a modificat în ședința din 21 mai ordonanța de urgență nr. 81/2019, aprobată în decembrie 2019, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, modificarea fiind impusă de Comisia Europeană.
Compania de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român, cu peste 48% din acțiuni, a înregistrat anul trecut un profit net consolidat de 206,667 milioane lei, în scădere cu 10,3% comparativ cu 2018, potrivit raportului preliminar pe 2019 al companiei.
Este nevoie de introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria europeană în raport cu companiile din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din economia românească.
Muzeul Național de Artă, din Palatul Regal, a fost evaluat de Guvern la 1,1 miliarde lei, prin actualizarea valorii de inventar, având o suprafață construită de 10.497 metri pătrați și un teren aferent de 22.372 metri pătrați.
Palatului Parlamentului, fosta "Casă a Poporului" din regimul comunist, este evaluat de autorități la 5,58 miliarde lei, cu un teren aferent evaluat la 4,29 miliarde lei.
Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, în prezent de 27,9%, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință și să ducă ținta la cel puțin 34%.
Intenții de auditare energetică a Palatului Parlamentului există de peste 10 ani. În 2008, se afirma că Universitatea Politehnică București ar fi fost dispusă să întocmească gratuit acest audit, pentru un proiect de transformare a acestuia într-o clădire autosuficientă energetic, prin montare de panouri solare și măsuri de diminuare a consumului.