Palatul Parlamentului va fi auditat energetic pentru prima dată în istoria sa. Camera Deputaților va angaja o firmă de consultanță în eficiență energetică și estimează valoarea contractului la 1,41 milioane lei cu tot cu TVA.
Deputații vor un "audit energetic complex" al Palatului Parlamentului, contractul urmând să se întindă pe o perioadă de 2 ani și jumătate de la atribuire. Termenul-limită de depunere a ofertelor este 26 martie, iar deadline-ul de evaluare a acestor a fost fixat pentru 29 iunie.
Contractul va include întocmirea bilanțului energetic, a auditului energetic, a raportului de audit energetic, precum și obținerea certificatului de performanță energetică a clădirii.
"Auditul energetic complex al imobilului Palatul Parlamentului se va realiza la o clădire având peste 350.000 metri pătrați, un volum de încălzit/răcit de peste 2.800.000 mc, peste 1.000 de camere cu regimuri de înălțime diverse, terase circulabile cu luminatoare, punct termic propriu, stație de hidrofor, puncte de alimentare cu energie electrică, centrale de ventilație și centrală de frig", se menționează în documentele licitației.
Auditarea energetică a unei clădiri urmărește identificarea principalelor caracteristici termice și energetice ale construcției și ale instalațiilor aferente acesteia și stabilirea, din punct de vedere tehnic și economic, a soluțiilor de reabilitare sau modernizare termică și energetică, pe baza rezultatelor obținute din analiz termică și energetică a clădirii.
Intenții de auditare energetică a Casei Poporului există de peste 10 ani. Astfel, în 2010, șeful departamentului tehnic al clădirii, Alexandru Tănase, declara că, din 2007, a lansat mai multe anunțuri în acest sens, însă nu s-a prezentat nici o firmă interesată.
În 2008, deputatul Iulian Iancu declara că Universitatea Politehnică București ar fi fost dispusă să întocmească gratuit acest audit, în scopul implementării unui proiect de transformare a Palatului Parlamentului într-o clădire autosuficientă energetic, prin montare de panouri solare de producție, schimbarea becurilor incandescente cu unele fluorescente și dispecerizarea consumului aparatelor și instalațiilor.
În 2011, același Iulian Iancu cerea Biroului Permanent al Camerei aprobarea realizării unui audit energetic gratuit la Palatului Parlamentului de către firma germană Siemens, în cadrul unui proiect numit "Palatul Parlamentului –clădire zero energie". O altă companie germană, Bel Electric, ar fi urmat să monteze, pe cheltuiala proprie, în zona parcajului Palatului Parlamentului, instalații de producere a energie electrice cu panouri fotovoltaice.
În 2013, președintele de atunci al Camerei Deputaților, Vasile Zgonea, declara, într-o conferință pe tema eficientizării consumului de hârtie din instituție, că are în vedere o strategie integrată de funcționare a Camerei Deputaților, prin care vrea să transforme clădirea Parlamentului într-o clădire verde.
”Proiectul Paperless face parte dintr-o strategie mai mare de funcționare sustenabilă din care face parte și un proiect de audit energetic pentru Camera Deputaților. În parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului se încearcă auditarea clădirii Parlamentului din punctul de vedere al consumului de energie. De exemplu, pentru încălzirea acestei clădiri, costurile sunt ca ale unui oraș de 8.000-10.000 de locuitori. Încercăm încet-încet să ne ducem către o societate modernă. Vrem să ne ducem și noi către ideea în care Parlamentul României să fie ca Parlamentul Germaniei, o clădire verde”, spunea atunci Valeriu Zgonea.
În acel an, costurile Casei Poporului cu energia și apa consumată au depășit un milion de euro. Bugetul Camerei Deputaților pe 2018 prevede cheltuieli cu energia cifrate la peste 7,6 milioane lei, plus 1,5 milioane lei pentru apă, canal și salubritate.
