Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, susțin că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.
Ajutorul de stat a fost instituit prin OUG nr. 81/2019, act normativ modificat ulterior prin OUG nr. 85/2020, la solicitarea Comisiei Europene.
Problema este că, pe circuitul parlamentar, se află în prezent atât un proiect de lege de aprobare a Ordonanței inițiale, OUG nr. 81/2019, cât și unul de aprobare a OUG nr. 85/2020, care o modifică pe prima.
La primul proiect a fost depus luna aceasta raport pe fond favorabil de către Comisia de industrii și servicii a Camerei Deputaților.
Raportul conține și un amendament, care majorează de la 15% la 29% procentul din încasările statului din scoaterea la licitație a certificatelor CO2 alocate gratuit României care este destinat finanțării schemei de ajutor de stat, în limita sumei totale de 331 milioane euro. În mod corespunzător, procentul din aceste încasări destinat bugetului de stat a fost redus de la 29% la 15%.
"S-a diminuat suma alocată bugetului de stat în favoarea creșterii cotei în vederea implementării de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon", este justificarea amendamentului, asumat de întreaga Comisie de industrii și servicii a Camerei.
Amendamentul a fost aprobat în ședința din 9 iunie a Comisiei, moment când intrase deja în vigoare OUG nr. 85/2020. Aceasta a redus, la solicitarea Comisiei Europene, bugetul total al schemei de ajutor de stat de la 331 la 291 milioane euro. De asemenea, inițial, intensitatea maximă a ajutorului de stat urma să fie de 80% pentru costurile eligibile suportate în anul 2018 și de 75% pentru costurile eligibile suportate în anii 2019 și 2020. În cele din urmă, în urma deciziei Comisiei Europene, s-a stabilit că intensitatea maximă va fi de 75% și se va aplica doar pentru costurile eligibile suportate în anii 2019 și 2020.
Proiectul legii de aprobare a OUG nr. 85/2020 se află de asemenea pe circuitul parlamentar, la Senat. Inițial, Comisia sesizată în fond, cea de energie, infrastructură energetică și resurse minerale, a emis raport favorabil fără amendamente, tot pe 9 iunie. După o săptămână, însă, pe 16 iulie, plenul Senatului a decis retrimiterea proiectului la Comisie, pentru reexaminare și emiterea unui raport suplimentar.
Mai mult, în avizul favorabil al Comisiei de afaceri europene, pe 4 iunie, au fost introduse mai multe amendamente, din care cel puțin unul riscă să intre în contradicție cu decizia Comisiei Europene de aprobare a ajutorului de stat.
Astfel, Comisia a aprobat amendamentul senatoarei PSD Gabriel Crețu, de revenire la forma inițială a OUG nr. 81/2019, care prevedea că, pe durata de valabilitate a schemei de ajutor de stat, companiile beneficiare sunt obligate să mențină activitatea în România. La solicitarea Comisiei Europene, această prevedere fusese modificată, noua formă stipulând că respectivele companii sunt obligate să mențină activitatea în Spațiul Economic European.
"Ajutoarele financiare provenite din bugetul de stat al României trebuie să fie acordate companiilor care își plătesc taxele și impozitele pe teritoriul național", și-a justificat Gabriela Crețu amendamentul de revenire la forma inițială a OUG nr. 81/2019.
Comisia de afaceri europene a mai aprobat un amendament al senatoarei social-democrate, care reduce de la 25% la doar 5% procentul din numărul total de angajați de la data depunerii cererii de ajutor de stat pe care companiile beneficiare ale acestuia îi pot disponibiliza pe durata de acordare a ajutorului.
"Acordarea ajutoarelor de stat trebuie să aibă ca minimă condiționalitate menținerea și protejarea locurilor de muncă", a fost justificarea amendamentului.
Pe de altă parte, a fost aprobat și un amendament al senatorului PMP Gabi Ionașcu, care reduce de la 15% la 10% procentul din încasările statului din scoaterea la licitație a certificatelor CO2 alocate gratuit României care este destinat finanțării schemei de ajutor de stat și diminuează limita sumei totale aferente acesteia la 221 milioane euro, cu argumentul noilor ținte aprobate de UE privind reducerea emisiilor CO2.
"Suntem deja în al doisprezecelea ceas din punct de vedere al funcționării marilor companii și al păstrării locurilor de muncă, din cauza tergiversării punerii în aplicare a măsurilor concrete, coerente și necesare pentru relansarea industriei românești. (...) Deși Comisia Europeană a aprobat compensarea pentru companiile mari consumatoare de energie pentru prețurile mai ridicate ale electricității rezultând din costurile emisiilor indirecte (emisiile de bioxid de carbon introduse în prețul de energie), conform sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), și Guvernul României a adoptat OUG-ul prin care se instituie schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, până la această dată nu am primit niciun fel de sprijin", se arată în comunicat.
În luna ianuarie anul acesta, ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat la Slatina, după o vizită la Alro, că această companie va primi anual circa 40 de milioane de euro prin schema de ajutor de stat.
Ajutorul de stat se acordă companiilor care activează în producția de aluminiu, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea altor produse chimice anorganice, producția de plumb, zinc și cositor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje, inclusiv țevi de oțel fără sudură, fabricarea hârtiei și a cartonului, fabricarea îngrășămintelor și a produselor azotoase, producția de cupru, fabricarea altor produse chimice organice de bază, filarea fibrelor tip bumbac, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, extracția minereurilor feroase, precum și fabricarea de polietilenă, polipropilenă, clorură de polivinil, policarbonat și pastă mecanică.
