Guvernul are în vedere reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență suportată pe facturi de toți consumatorii de energie electrică din România pentru sprijinirea CET-urilor care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire a populației, a declarat premierul Ludovic Orban cu ocazia unei vizite la combinatul Alro Slatina. Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a adăugat că taxa de cogenerare va fi redusă eventual la jumătate, avându-se în vedere ca scenariu și instituirea unui nou tip de schemă de sprijin pentru cogenerare.
"Lucrăm la o modificare legislativă prin care avem în vedere diminuarea așa-numitei taxe pe cogenerare. În prețul curentului electric este inclusă o taxă care a fost instituită cu obiectivul de a finanța investiții în modernizarea combinatelor (de fapt a centralelor – n.r.) de producere a energiei electrice și termice în sistem de cogenerare, taxă care a crescut artificial prețul energiei electrice atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru consumatorii casnici și care nu a avut utilitatea pentru care a fost gândită pentru că de cei aproape 2 miliarde de euro care au fost colectați în toată această perioadă (din 2010 încoace – n.r.), foarte puțini bani au fost folosiți pentru investiții în capacități moderne și eficiente de cogenerare", a spus Orban.
Ministrul Economiei a precizat că, în prezent, componenta de cogenerare este foarte mare, de "13 lei și ceva" (pe MWh – n.r.). De fapt, contribuția pentru cogenerare este acum de 19,32 lei/MWh plus TVA.
"Discutăm, să vedem, poate o reducem la jumătate sau poate facem altă schemă de sprijin pentru cogenerare, cum sunt certificatele verzi. Discutăm mai multe scenarii și când vom definitiva un scenariu, vom ieși și vom anunța. Cert este că schema actuală de ajutor pentru cogenerare e clar că nu și-a atins ținta, pentru că nu vedem CET-uri modernizate, vedem același probleme de ani de zile. CET-urile au folosit banii pentru capital de lucru, nu pentru investiții. Va fi o formă nouă a schemei de sprijin, care să fie și stimulativă, dar să nu fie nici prea mare, astfel încât să nu încărcăm costurile cu energia electrică ale consumatorilor, ale tuturor consumatorilor din România", a explicat Popescu.
Pentru ca Guvernul să poată interveni direct asupra nivelului contribuției va fi nevoie mai întâi de modificarea legislației. Cea în vigoare prevede că nivelul contribuției este determinat anual de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Producția de energie electrică în cogenerare beneficiază în prezent de sistem de sprijin de tip bonus, suportat pe facturi de toți consumatorii de electricitate, sistem pe care autoritățile intenționează să îl modifice întrucât curând expiră perioada în care poate fi acordat, conform normelor europene. Acest ajutor de stat a menținut în viață multe dintre CET-urile care livrează energie termică în sistemele de încălzire centralizată din localitățile care încă dispun de așa ceva.
De altfel, CET-urile au fost acuzate că practică așa-numita "subvenție încrucișată". Este vorba de alocarea costurilor comune ale cogenerării pe cele două rezultante ale acesteia, energia electrică și energia termică. Suspiciunea este că sunt "umflate" costurile energiei termice, care este livrată la preț fix reglementat de ANRE cu obligativitatea acoperirii tuturor costurilor, pentru a se reduce prețul de cost al energiei electrice, astfel încât aceasta să aibă un preț de vânzare mai atractiv pe piețele concurențiale administrate de bursa OPCOM.
Premierul Orban a mai declarat că luna viitoare se vor efectua primele plăți din ajutorul de stat de subvenționare de la buget a unei părți din costul cu achiziția certificatelor CO2 al marilor consumatori industriali de energie, Alro fiind unul dintre principalii beneficiari.
"Schema de ajutor de stat adoptată de Guvernul României și aprobată de Comisia Europeană va fi pusă în practică în cursul lunii iulie și combinatul Alro va beneficia de un ajutor de stat, ca și consumator mare de energie electrică, în care practic li s-a redus cu 16% costul certificatelor CO2. În cursul lunii iulie se va face plata pe 2019", a menționat premierul.
Asta după ce, recent, Sindicatul Liber Aluministul de la Alro Slatina avertiza public că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.
"Suntem deja în al doisprezecelea ceas din punct de vedere al funcționării marilor companii și al păstrării locurilor de muncă, din cauza tergiversării punerii în aplicare a măsurilor concrete, coerente și necesare pentru relansarea industriei românești. (...) Deși Comisia Europeană a aprobat compensarea pentru companiile mari consumatoare de energie pentru prețurile mai ridicate ale electricității rezultând din costurile emisiilor indirecte (emisiile de bioxid de carbon introduse în prețul de energie), conform sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), și Guvernul României a adoptat OUG-ul prin care se instituie schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, până la această dată nu am primit niciun fel de sprijin", se arăta într-un comunicat de luna aceasta al sindicatului.
În luna ianuarie anul acesta, ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat la Slatina, după o vizită la Alro, că această companie va primi anual circa 40 de milioane de euro prin schema de ajutor de stat.
Ajutorul de stat se acordă companiilor care activează în producția de aluminiu, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea altor produse chimice anorganice, producția de plumb, zinc și cositor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje, inclusiv țevi de oțel fără sudură, fabricarea hârtiei și a cartonului, fabricarea îngrășămintelor și a produselor azotoase, producția de cupru, fabricarea altor produse chimice organice de bază, filarea fibrelor tip bumbac, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, extracția minereurilor feroase, precum și fabricarea de polietilenă, polipropilenă, clorură de polivinil, policarbonat și pastă mecanică.
