Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, și a comandat în acest scop un studiu "de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România, în vederea actualizării și îndeplinirii țintelor de energie din surse regenerabile în 2030, în condiții de eficiență tehnico-economică".
În conformitate cu legislația UE, la finalul anului trecut, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, care prevede o țintă de 27,9% a ponderii globale a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030. Ținta pentru 2020, de 24%, a fost depășită de România încă din 2016, când ponderea regenerabilelor a ajuns la 25%.
Politica energetică actuală a UE prevede o țintă de pondere a regenerabilelor la nivelul întregii Uniuni, fixată la 32% pentru 2030. Nu se mai impun ținte naționale, însă autoritățile de la Bruxelles evaluează planurile în acest sens ale fiecărui stat membru și fac recomandări de revizuire a acestora. Planurile finale trebuie trimise Executivului european până la finalul acestui an.
Printre recomandările Comisiei la adresa României, formulate în iunie, se numără și aceea de "a majora semnificativ nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%, aceasta fiind contribuția României la atingerea țintei Uniunii privind sursele regenerabile de energie pentru 2030, în conformitate cu formula indicată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999".
Și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România (PATRES) a declarat recent că România "poate și trebuie" să crească ținta pentru regenerabile la cel puțin 34% pentru 2030.
"Întreg sectorul energetic trece prin șocuri uriașe, iar noi, România, suntem supuși la unul dintre cele mai mari, să zicem, teste de stres, în sensul că decizia Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabilă din totalul energiei înseamnă că vom pune între paranteze cu o viteză uriașă cărbunele", a comentat, la acel moment, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, social-democratul Iulian Iancu.
Studiul comandat de Ministerul Energiei va evalua potențialul resurselor regenerabile românești "ținând cont de toate aspectele care limitează potențialul de dezvoltare de capacități de producție din RES, cum ar fi ariile protejate Natura 2000, valorificarea absolut controlată a biomasei forestiere, culoarele de zbor pentru populațiile de păsări sălbatice, restricții legislative privind utilizarea terenurilor, reglementările de urbanism și cele privind autorizarea construirii, zonele cu caracteristici improprii valorificării resurselor energetice etc", potrivit caietului de sarcini al comenzii.
Printre recomandările Comisiei Europene se numără și furnizarea de "detalii suplimentare privind măsurile specifice de asigurare a sustenabilității aprovizionării cu biomasă și a utilizării biomasei în sectorul energetic, dată fiind contribuția importantă pentru România a biomasei în cadrul mixului energetic, în special în sectorul încălzirii și răcirii", precum și instituirea de "măsuri pentru simplificarea procedurilor de acordare de licențe și autorizații".
Studiul va ține cont și de elementele esențiale ale politicii energetice a României:
Sursă: Ministerul Energiei
În studiu se vor prezenta cel puțin 3 scenarii privind țintele de energie regenerabilă pentru 2030 pe care România le poate îndeplini în condiții de eficiență tehnico-economică și se vor identifica barierele legislative care pot avea impact asupra creșterii ponderii energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030.
Se va stabili și potențialul tehnico-economic al prosumatorilor, luându-se în considerare opțiunile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor.
Pe baza rezultatelor din studiul de potențial, va fi prezentat mixul optim de tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile pentru cel puțin 3 scenarii de țintă de pondere pentru 2030, criteriile cele mai importante fiind costul cel mai scăzut.
"Atunci când se vor efectua calculele, în cadrul acestor scenarii vor fi luate în considerare costurile de integrare a respectivelor tehnologii (stocare, transport etc) și gradul de suportabilitate al rețelei pentru orizontul de timp indicat. Se va ține cont și de costul energiei pe întreg lanțul de la producere la consumator, un cost foarte relevant fiind cel la consumatorul final. Se va prezenta impactul tehnologiilor de stocare, în diferite forme, asupra sistemelor energetice și aspectele legate de eforturile necesare pentru integrarea diverselor capacități instalate de producere a energiei din surse regenerabile în contextul României. Se va analiza impactul mixurilor stabilite în cazul fiecărui scenariu, precum și propuneri de calendar privind implementarea până în anul 2030. Astfel, pentru scenariile propuse, se vor prezenta traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în perioada 2021-2030, cu prezentarea anuală a evoluției", se mai precizează în caietul de sarcini.
Sursă: Ministerul Energiei
