Senatul a respins creșterea unor salarii în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate prin egalizare a remunerațiilor tuturor angajaților la nivelurile mai ridicate obținute de o parte a personalului în urma unor procese în instanță. Abrogarea prevederii a fost introdusă prin amendament la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului prin care s-a decis egalizarea. Similar, tot prin amendamente, senatorii au abrogat și prevederi care introduceau control al ANAF asupra achizițiilor autorităților locale.
Guvernul a adoptat un proiect care introduce restricții importante pentru autorități, centrale și locale, în ce privește cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie, scopul măsurii fiind de a ține sub control deficitul bugetar pe finalul anului și de a permite încadrarea în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Astfel, vor fi limitate cheltuieli cu bunuri și servicii, evenimentele, investițiile care nu sunt din fonduri UE.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătise modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
Cheltuielile salariale lunare ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate, inclusiv ANAF, ar crește cu circa 7% raportat la luna octombrie, ca urmare a aplicării ordonanței de egalizare a salariilor la nivelurile mai ridicate obținute deja de unii angajați prin procese în instanță. În pofida acestei creșteri a cheltuielilor, Finanțele și instituțiile din subordine nu ar depăși bugetul stabilit pentru 2023, motivul fiind plecările de personal către alte ministere, unde câștigurile salariale sunt mai ridicate.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2023, față de deficitul de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat în urmă cu două săptămâni deficitul bugetar. Guvernul încearcă să țină cheltuielile sub control, în contextul unor venituri semnificativ sub program, și a renunțat să mai facă vreo rectificare bugetară anul acesta, rectificare care ar fi fost negativă.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Deficitul bugetar al României ar putea crește, în acest an, până la 5,7%, ca urmare a implementării legii privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, spune premierul Marcel Ciolacu.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie într-un ritm mai alert și a ajuns la 3,56%, iar Ministerul Finanțelor, deși este mulțumit de modul în care au încetinit în general cheltuielile statului, pregătește o restricție majoră pentru autoritățile locale care obișnuiesc să cheltuiască pe final de an sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de lei, pe diverse bunuri și servicii, doar să nu rămână cu bani necheltuiți pe care să îi returneze la buget, a declarat, într-un interviu acordat Proft.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Profit.ro a scris recent că în 7 din ultimii 10 ani, deficitul bugetar din noiembrie și decembrie a fost de peste 2% din PIB, alimentat de obiceiul ordonatorilor de credite de a cheltui tot ce pot din bugetul alocat, chiar și pe achiziții care nu sunt necesare.
Colectarea veniturilor la bugetul statului a păstrat și în ultimele luni trendul înregistrat încă de la începutul acestui an, sumele strânse din taxe și impozite fiind și la nouă luni sub programul stabilit în linie cu bugetul votat pentru 2023, a declarat într-un interviu acordat Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Veniturile strânse de ANAF și Autoritatea Vamală Română (AVR) la buget au fost în primele nouă luni cu mai mult de 20 de miliarde de lei sub program, peste 16 miliarde de lei din această neîncasare de venituri fiind în responsabilitatea ANAF.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Beatrice Speteanu, farmacist și președinte al Asociației Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor a declarat pentru News.ro că, în continuare, în farmacii sunt mari probleme legate de decontarea medicamentelor pentru pacienții cronici. În acest sens facturile la zi încă nu au fost plătite, spune Beatrice Speteanu. În această perioadă, medicamentele eliberate de farmacii sunt plătite chiar de către acestea. Sunt afectați în mod deosebit pacienții oncologici, dar și cei care au fibroză pulmonară. Zilele trecute pacienții nu și-au primit tratamentul de care au mare nevoie, fiind vorba și despre copii. Aproape toți pacienții din țară au fost refuzați din cauza fondurilor insuficente, spune Beatrice Speteanu.
PNL a transmis, sâmbătă, că modul în care funcționează piața jocurilor de noroc se va schimba fundamental, după aplicarea normelor prevăzute în ordonanța aprobată de Guvern. Contribuțiile plătite de firmele din domeniu vor aduce bugetului de stat un plus de 132 milioane lei pentru restul anului în curs și 450 milioane lei pentru întreg anul următor.
Erorile din cadrul cheltuielilor de la bugetul UE au crescut semnificativ în 2022, se arată în raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA).
Bugetele de apărare au redevenit, din păcate, o noțiune de calificare a unei puteri economice, a puterii unui stat important, a declarat, la Maratonul Afacerilor Germane în România, organizat de PROFIT NEWS TV, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria și fost ambasador în Germania, care a adăugat că în acest context Germania este nevoită să se reînarmeze, să își revizuiască investițiile în propria industrie de armament.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 42,2 miliarde de lei, 2,65% din PIB, în primele opt luni din aces an. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 33 miliarde lei, 2,34% din PIB. Situația generală privind bugetul a fost anunțată de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, încă de pe 20 septembrie, înaintea termenului la care informațiile ar trebui să se publice, de 25 a lunii.
Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Angajații din administrația federală și armata se pregătesc de câteva zile pentru shutdown. Dar, pe măsură ce termenul limită se apropie, iar democrații și republicanii par să fie în impas, închiderea pare din ce în ce mai inevitabilă, potrivit AFP.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Situația pare să nu se fi schimbat semnificativ comparativ cu situația anunțată de Profit.ro pentru primele două luni ale anului, anterior declanșării crizei privind veniturile la buget.
Guvernul, în urma ultimelor decizii luate în coaliție, a calculat că va colecta supliemntar la buget circa 2 miliarde lei, au declarat surse guvernamantele.
Bugetul programului "Tomata" - Ciclul I va fi suplimentat cu 13 milioane de lei, printr-o decizie ce va fi aprobată în ședința de Guvern de săptămâna viitoare, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat vineri, la Bruxelles, după cum a relatat Profit.ro, pentru a convinge Comisia Europeană că trebuie să accepte un deficit bugetar peste cel asumat, de 4,4% din PIB, ca urmare a efoturilor bugetare cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit propriilor declarații, în timp ce Guvernul susține că ar fi cheltuit 3,5% din PIB în acest sens, incluzând aici și majorarea suplimentară a bugetului apărării, funcționarii Comisiei au calculat cheltuieli suplimentare pentru bugedt de doar 1,5%.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu pleacă azi la Bruxelles, unde va avea o serie de întâlniri cu conducerea Comisiei Europene, pentru a stabili definitiv acceptul forului pentru majorarea deficitului bugetar, cu mențiunea clară că România nu va fi amendată cu 0,5% din PIB pentru depășire, așa cum prevede procedura de deficit excesiv. Conform unor surse oficiale din Guvern, premierul nu este de acord cu ideea, vehiculată și de funcționarii Comisiei, privind majorarea cotei TVA și eliminarea cotelor reduse, pentrui a menține ținta de deficit. Guvernul va păstra cota de 9% a TVA la alimente și medicamente și nu va majora cota de 19%. În schimb, va solicita ca majorarea de 0,5% a procentului din PIB pentru apărare să nu mai fie luată în calcul al deficit, argumentând și necesitatea majorării cu 0,5% a deficitului în urma cheltuielilor indirecte făcute de România din cauza războiului din Ucraina.