Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a declarat după ședința de Guvern că, în ordonanța de urgență de reducere a cheltuielilor bugetare, adoptată astăzi, nu au mai fost incluse măsuri de limitare a surselor de finanțare a compensațiilor datorate de stat furnizorilor de energie și gaze pentru acoperirea costurilor plafonării prețurilor finale la consumatori, după ce industria de profil avertizase că astfel de măsuri sunt de natură să ducă la blocarea financiară a întregului sistem energetic.
″În cursul ședinței de astăzi de Guvern, s-a completat, ăăă, s-a eliminat circumstanțierea aceea care era cu referire la disponibilitățile existente în Fondul de Tranziție Energetică și s-a lăsat larg plata din Fondul de Tranziție Energetică și alte surse legal constituite, incluzând aici toate sursele legale, inclusiv cele împrumutate, la care pot apela (Ministerele Energiei și Munciii - n.r.) pe perioada în care noi (Ministerul Finanțelor Publice – n.r.) nu asigurăm compensarea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pot să vă spun că este un mecanism care ajută foarte mult populația, consumatorii. Chiar dacă noi spunem că prețul de achiziție la bursă (al energiei și gazelor cumpărate angro din piețe de furnizori – n.r.) este cu mult, poate, sub prețul (final – n.r.) plafonat, să nu uităm că la acel preț de achiziție a energiei se adaugă costurile pe care le au cu transportatorul, distribuitorul, certificatele verzi, accize, TVA și, când se ajunge la prețul de cost total, o să vedeți că mecanismul ajută foarte mult oamenii. Altfel, prețurile neplafonate ar da serioase bătăi de cap populației și unei părți din mediul de afaceri.
Am ținut seama de recomandările Consiliului Economic și Social (CES), care a spus să nu mai avem această limitare la disponibilitățile existente în Fondul de Tranziție Energetică. Limitarea a fost eliminată și înlocuită cu alte surse legal constituite, împreună cu disponibilitățile din Fondul de Tranziție Energetică″, a spus Boloș.
Guvernul pregătise modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor. Măsura fusese considerată necesară de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului.
Mai precis, plățile de compensații urmau să se facă strict în funcție de cât se colectează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, alimentat din sumele încasate din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie electrică, dar și a producătorilor de gaze naturale, precum și din contribuția de solidaritate aplicată sectorului de petrol și gaze.
Legislația în vigoare stipulează că Ministerul Energiei și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii plăteau compensațiile pentru furnizori în felul următor: 40% din valoarea solicitată în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor de decontare, iar diferența - în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a rezultatelor verificării de către aceasta a cererilor de decontare.
Mai mult, normele prevăd că, în situațiile în care nu sunt destui bani în Fondul de Tranziție Energetică pentru compensațiile cuvenite furnizorilor, ministerele Energiei și Muncii pot aloca bani și din bugetele proprii în acest scop, prin redirecționare de credite bugetare și de angajament de la alte programe.
Executivul voia să modifice aceste prevederi, legiferând că atât procentul inițial de 40%, cât și diferența, se plătesc ″în limita sumelor disponibile în Fondul de Tranziție Energetică″, adică în funcție de cât se încasează din supraimpozitare.
Guvernul mai dorea să se stipuleze că plata compensațiilor pentru furnizori se va face de către Ministerul Energiei și ANPIS doar din sumele primite de cele două instituții prin transfer de la Fondul de Tranziție Energetică.
De asemenea, se voia abrogarea prevederii legale care permite ministerelor Energiei și Muncii să plătească compensații pentru furnizori și din bugetele proprii, peste ceea ce primesc de la Finanțe din Fondul de Tranziție Energetică.
Din declarațiile ministrului Finanțelor, rezultă că nici una dintre aceste modificări nu a mai fost adoptată.
Ministerul Energiei le-a plătit, luna trecută, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023 și care a contribuit, cum a anunțat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, la saltul deficitului bugetar cu aproape 1 punct procentual de PIB în septembrie, de la 2,65% la 3,56%.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat recent, la Profit Energy.forum - Ediția a VII-a - A doua iarnă de război în energie, că plățile compensatorii datorate în prezent de Guvern furnizorilor de energie și gaze pentru plafonarea prețurilor se ridică la 1,2 miliarde lei, iar autoritățile se așteaptă ca sumele datorate ca decontări să scadă ca urmare a reducerii prețurilor pe piață. Acesta a adăugat că sumele din Fondul de Tranziție Energetică acoperă cea mai mare parte din aceste decontări, iar dacă va fi necesar, vor fi găsite resursele suplimentare pentru a îndeplini aceste obligații de plată.
Pe de altă parte, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) avertizase că proiectul de OUG, în forma sa inițială, va bloca tot lanțul energetic. ″Guvernul limitează plata schemelor de compensare a clienților de energie electrică și gaz (…). Măsura (…) va bloca, practic, tot lanțul energetic, prin incapacitarea achiziției de energie și a plăților pe întregul lanț: de la producător, transportator, la distribuitor și bugetul de stat″, a transmisese organizația.
