Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2023, față de deficitul de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat în urmă cu două săptămâni deficitul bugetar. Guvernul încearcă să țină cheltuielile sub control, în contextul unor venituri semnificativ sub program, și a renunțat să mai facă vreo rectificare bugetară anul acesta, rectificare care ar fi fost negativă.
La final de august, deficitul bugetar a fost de 42,19 miliarde lei.
Chiar și în lipsa unei rectificări care să stabilească o nouă țintă de deficit, guvernanții au anunțat creșterea țintei de deficit pentru acest an de la 4,4% inițial la 5,5-5,7% din PIB, nivel agreat și cu Comisia Europeană.
Veniturile
Veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creștere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit.
Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 29,92 miliarde lei, consemnând ocreștere de 21,4% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (56,4%) și impozitul pe veniturile din pensii (42,4%), încasările aferente declarației unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,2%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,6%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încaseazăsalariul minim brut.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 116,73 miliarde lei, în creștere cu 12,8% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajații care încasează salariul minim brut pe țară.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,40 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,4% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (13,9%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 75,12 miliarde lei, în creștere cu 8,8% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele nouă luni a.c. se remarcă o evoluție mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (și pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 12,1%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (22,4 miliarde lei în ian-sept 2023, comparativ cu 20 miliarde lei în iansept 2022).
Veniturile din accize au însumat 27,31 miliarde lei, consemnând o creștere de 3,2% față de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,5%, în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menține în teritoriul negativ (-0,7%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au însumat 14,59 miliarde lei, sporind cu 10,4%, față de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
Veniturile nefiscale au însumat 32,39 miliarde lei, consemnând un avans de 2,0% (an/an), susținut, printre altele, și de sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din dividende, redevențe - pe fondul descreșterii prețurilor energiei, respectiv a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 32,59 miliarde lei, în creștere cu 22,2% (an/an).
Cheltuielile
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 96,69 miliarde lei, în creștere cu 10,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,99 miliarde lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 11,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,9% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,56 miliarde lei, cu 2,61 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 12,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 145,11 miliarde lei în creștere cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele noua luni ale anului 2023, au fost în sumă de 4,05 miliarde lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,21 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,62 miliarde lei) care reprezintă 39,55% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 7,34 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 37,86 miliarde lei, cu 34,1% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 54,33 miliarde lei, în creștere cu 40,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 38,76 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,53% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
