Ministerul Finanțelor pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului.
Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
VEZI AICI ȘI VIDEO Interviu ministrul Finanțelor: Deficitul a urcat mai alert. Vom pune o piedică majoră primarilor care sparg, la final de an, miliarde de lei pe mobilier, deplasări, consultanță
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Mai precis, se vrea ca plățile de compensații să se facă strict în funcție de cât se colectează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, alimentat din sumele încasate din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie electrică, dar și a producătorilor de gaze naturale, precum și din contribuția de solidaritate aplicată sectorului de petrol și gaze.
Legislația în prezent în vigoare stipulează că Ministerul Energiei și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii plătesc compensațiile pentru furnizori în felul următor: 40% din valoarea solicitată în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor de decontare, iar diferența - în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a rezultatelor verificării de către aceasta a cererilor de decontare.
Mai mult, normele curente prevăd că, în situațiile în care nu sunt destui bani în Fondul de Tranziție Energetică pentru compensațiile cuvenite furnizorilor, ministerele Energiei și Muncii pot aloca bani și din bugetele proprii în acest scop, prin redirecționare de credite bugetare și de angajament de la alte programe.
Finanțele vor să modifice aceste prevederi, astfel încât să se legifereze că atât procentul inițial de 40%, cât și diferența, se plătesc ″în limita sumelor disponibile în Fondul de Tranziție Energetică″, adică în funcție de cât s-a încasat din supraimpozitare.
Draftul de act normativ mai stipulează că plata compensațiilor pentru furnizori se va face de către Ministerul Energiei și ANPIS doar din sumele primite de cele două instituții prin transfer de la Fondul de Tranziție Energetică.
De asemenea, va fi abrogată prevederea legală care permite în prezent ministerelor Energiei și Muncii să plătească compensații pentru furnizori și din bugetele proprii, peste ceea ce primesc de la Finanțe din Fondul de Tranziție Energetică.
Ministerul Energiei le-a plătit, luna trecută, furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023 și care a contribuit, cum a anunțat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, la saltul deficitului bugetar cu aproape 1 punct procentual de PIB în septembrie, de la 2,65% la 3,56%.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat recent, la Profit Energy.forum - Ediția a VII-a - A doua iarnă de război în energie, că plățile compensatorii datorate în prezent de Guvern furnizorilor de energie și gaze pentru plafonarea prețurilor se ridică la 1,2 miliarde lei, iar autoritățile se așteaptă ca sumele datorate ca decontări să scadă ca urmare a reducerii prețurilor pe piață.
”Cu siguranță în acest moment toate cererile de decontare care au fost transmise la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, cele care au fost verificate și transmise către Ministerul Energiei, avem o valoare undeva la 1,2 miliarde lei, care va fi plătită în perioada următoare, conform graficelor și reglementărilor legale în vigoare. Ca și perioadă care este acoperită din cei 1,2 miliarde lei sunt cereri ale furnizorilor de energie și gaze naturle din diverse perioade pentru că s-au mai întârziat și au mai trebuit refăcute. (...) Dacă ne uităm la ceea ce s-a plătit până acum, un efort considerabil de aproape 4 miliarde euro, suma care este în acest moment, pe care noi va trebui să o decontăm în perioada următoare, este foarte, foarte mică față de efortul care a fost făcut până în acest moment”, a spus Dan Drăgan.
Acesta a adăugat că sumele din Fondul de Tranziție Energetică acoperă cea mai mare parte din aceste decontări, iar dacă va fi necesar, vor fi găsite resursele suplimentare pentru a îndeplini aceste obligații de plată.
El a precizat însă că autoritățile se așteaptă ca sumele decontate să scadă, o dată cu scăderea prețurilor din piață. ”Ne așteptăm ca solicitările de plată în valoare nominală ale furnizorilor în perioada următoare, așa cum s-a observat din această primăvară și vară, să fie pe un trend descendent și sumele solicitate să fie din ce în ce mai mici”, a declarat Dan Drăgan.
Ce măsuri de reducere a cheltuielilor mai include proiectul analizat de Profit.ro
- Începând cu intrarea în vigoare a acestei OUG, instituțiile centrale și locale nu mai pot încheia următoarele cheltuieli pentru mobilier, reparații curente, cărți, publicații și materiale documentar, consultanță și expertiză, pregătire profesională, studii și cercetări, asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”.
- În noiembrie-decembrie, cheltuielile cu bunuri și servicii trebuie să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Această limitare nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar.
- Instituțiile și autoritățile publice locale nu pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ teritoriale precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări. În cazuri justificate, Guvernul poate aproba depășiri.
- Plățile lunare pentru investiții în noiembrie-decembrie trebuie să fie în media lunară din intervalul ianuarie-septembrie, cu excepția celor derulate cu fonduri UE sau fonduri PNRR. Autoritățile locale și centrale nu pot încheia noi angajamente pentru investiții în noiembrie și decembrie.
- Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va mai efectua plăți, pentru titlurile emise, abia după 1 aprilie 2023. În perioada 1 noiembrie 2023 – 31 martie 2024, se suspendă emiterea de noi titluri de plată realizată.
- Se suspendă plata de tranșe aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, precum și tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite. Plățile vor fi reluate din 2024.
- Instituțiile vor putea folosi pentru proiecte din cadrul perioadei de programare a UE 2014-2020, cofinanțări prevăzute pentru perioada 2021-2027. Anul 2023 este ultimul în care pot fi accesate fondurile UE din perioada 2014-2020.
- Ministerele și Secretariatul General al Guvernului pot iniția proiecte de acte normative, având ca obiect acordarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, destinate finanțării unor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale, care se înscriu în domeniul lor de activitate.
- Începând cu intrarea în vigoare a acestei OUG, instituțiile centrale și locale nu mai pot încheia următoarele cheltuieli pentru mobilier, reparații curente, cărți, publicații și materiale documentar, consultanță și expertiză, pregătire profesională, studii și cercetări, asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”.
- În noiembrie-decembrie, cheltuielile cu bunuri și servicii trebuie să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Această limitare nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar.
- Instituțiile și autoritățile publice locale nu pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ teritoriale precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări. În cazuri justificate, Guvernul poate aproba depășiri.
- Plățile lunare pentru investiții în noiembrie-decembrie trebuie să fie în media lunară din intervalul ianuarie-septembrie, cu excepția celor derulate cu fonduri UE sau fonduri PNRR. Autoritățile locale și centrale nu pot încheia noi angajamente pentru investiții în noiembrie și decembrie.
- Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va mai efectua plăți, pentru titlurile emise, abia după 1 aprilie 2023. În perioada 1 noiembrie 2023 – 31 martie 2024, se suspendă emiterea de noi titluri de plată realizată.
- Se suspendă plata de tranșe aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, precum și tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite. Plățile vor fi reluate din 2024.
- Instituțiile vor putea folosi pentru proiecte din cadrul perioadei de programare a UE 2014-2020, cofinanțări prevăzute pentru perioada 2021-2027. Anul 2023 este ultimul în care pot fi accesate fondurile UE din perioada 2014-2020.
- Ministerele și Secretariatul General al Guvernului pot iniția proiecte de acte normative, având ca obiect acordarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, destinate finanțării unor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale, care se înscriu în domeniul lor de activitate.
