Senatul a respins creșterea unor salarii în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate prin egalizare a remunerațiilor tuturor angajaților la nivelurile mai ridicate obținute de o parte a personalului în urma unor procese în instanță. Abrogarea prevederii a fost introdusă prin amendament la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului prin care s-a decis egalizarea. Similar, tot prin amendamente, senatorii au abrogat și prevederi care introduceau control al ANAF asupra achizițiilor autorităților locale.
Senatul este doar prima cameră care se pronunță asupra proiectului, care va fi trimis acum la Camera Deputaților. Dintre cei 96 de senatori prezenți, 73 au votat proiectul de lege, cu amendamentele aprobate anterior așa cum au fost trimise de către Comisia pentru Buget, cu abrogarea prevederii referitoare la egalizarea salariilor.
Votul din Senat a avut loc în contextul în care, tot azi, s-a discutat și o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș.
CITEȘTE ȘI Boloș spune că s-a renunțat la limitarea surselor de finanțare a compensațiilor către furnizorii de energie și gaze pentru plafonare. Aceștia avertizaseră că s-ar bloca tot lanțul energeticAnterior, în Comisia de buget din Senat, au fost adoptate mai multe amendamente introduse inițial în Comisia pentru administrație. Comisia pentru buget a ăntocmit raportul pentru plen, așa că avea decizia finală asupra amendamentelor care ajungeau la plen.
Astfel, Comisia a acceptat amendamente prin care se renunță la rolul ANAF (stabilit prin ordonanța de Guvern pe care o aprobă proiectul actual de lege) de a controla achizițiile autorităților locale.
De asemenea, a fost admis un amendament care respinge o creștere a unui număr semnificativ de salarii din Ministerul Finanțelor, ANAF și alte instituții subordonate, prin egalizarea acestora la niveluri mai ridicate stabilite în urma uno proiecese din instanță.
CITEȘTE ȘI Faci bani pe Facebook, Instagram, TikTok sau alte rețele de socializare? Ce trebuie să știiPotrivit afirmațiilor reprezentanților Ministerului Finanțelor, cheltuielile salariale ar crește de la circa 296 milioane de lei pe lună la circa 325 milioane de lei pe lună., Deși pentru cele două luni rămase din 2023 impactul ar fi de aproximativ 60 milioane de lei, Ministeruyl Finanțelor se va încadra în bugetul pentru salarii, având în vedere că în acest an s-au vacantat deja un număr mare de posturi.
Răspunsul Ministerului Finanțelor la solicitările celor din Comisia de buget
Întrucât mulți angajați au câștigat în instanță drepturi salariale mai mari, iar acestea nu pot fi diminuate, s-a ajuns în situația în care persoane aflate pe posturi similare, chiar și în același birou, sunt plătite diferit. Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului Finanțelor, o ordonanță care prevede egalizarea câștigurilor salariale. Cum câștigurile salariale stabilite de instanțe nu pot fi reduse, egalizarea se face la nivelurile stabilite în instanță.
Conform informațiilor vehiculate în rândul angajaților, Ministerul Finanțelor are printre cele mai mici venituri salariale raportat la celelalte ministere.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Pe lângă indexarea cu inflația: proiect de triplare a redevențelor petroliere. Se vrea și redevență minimă trimestrială pe zăcământEgalizarea ar viza salariile din ANAF, Vamă, Ministerul Finanțelor și alte instituții subordonate MF. Această procedură, care ar însemna în fapt o majorare pentru un număr semnificativ de angajați, s-a aflat constant printre solicitările angajaților și sindicatelor din ANAF și MF, inclusiv la protestele din august - septembrie, în urma cărora au obținut angajamentul ministrului Marcel Boloș pentru reașezarea remunerațiilor. ANAF, Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate au în total circa 24.000 de angajați.
Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că majorarea salariilor la Finanțe și ANAF a fost decisă de către premier și ministrul Finanțelor, motiv pentru care a și fost aprobată prin ordonanță, însă această creștere a unor salarii pentru un număr important de angajați din ANAF și Finanțe ar veni într-o perioadă în care Ministerului Finanțelor cere reducerea la maxim a cheltuieilor din sectorul public, cu scopul de a ține deficitul bugetar în limita a 5,5-5,7% din PIB.